Pe unii nu-i știm, altora le cunoaștem doar numele, alții sunt sărbătoriți într-o anume zi. Dacă am vrea să aflăm mai mult, am intra într-o mirare a cărei înțelegere scapă experienței noastre de viață. Cât au trăit, au fost neobosiți, depărtați de larma lumii, depășind dorințele omenești, iubind tăcerea și practicând rugăciunea inimii, timpul trecând pentru ei după alte măsurători decât cele știute de noi.
Îi definește dragostea pentru Hristos, jertfa de sine, credința neclintită, curajul și răbdarea, dorința de a-și închina viața iubirii de Dumnezeu. Unii au ales însingurarea pentru a putea fi mai aproape de dumnezeire și cât mai departe de ispitirile lumești, cărora doar cei cu adevărat puternici le puteau face față.
Ei au fost și sunt permanent rugători, lucrători, veghetori la cele ce trebuie să se petreacă prin rugăciune și și-au supus rigorilor acele nevoi ale trupului care nu erau de folos sufletului. Unii au fost tămăduitori, clarvăzători, scriitori iscusiți, învățători ai contemporanilor dar și ai posterității.
Omenirea are de învățat de la ei lepădarea de zădărnicii, iubirea de oameni, empatia, răbdarea, smerenia, temeinicia rugăciunii, jertfelnicia și inima veghetoare și curată. Cei ce au dobândit cununa muceniciei sunt cei mai mari iubitori ai lui Hristos, ei fiind aceia pentru care mai presus decât orice este fidelitatea față de Cel ce a venit în lume trimis de Tatăl să ne învețe pe noi iubirea și iertarea și să așteptăm să vedem Lumina cea adevărată.
Am vorbit despre ei, „ei de care lumea nu era vrednică, au rătăcit prin pustiuri, prin munți, prin peșteri și prin crăpăturile pământului”. (Pavel, Evrei, 11; 38) Ei, sfinții…
Gabriela CRISTACHE este absolventă a Facultății de Filosofie și a fost dascăl de „Carabella”…
Facebook
WhatsApp
TikTok
