Timpul trece pentru fiecare om în felul său, de fapt oamenii îl percep diferit. În copilărie și tinerețea pare că trece prea încet, mai târziu „accelerează” și apoi, o ia la goană de-a dreptul. Trăirile țin adesea pasul cu timpul, chiar dacă mai există uneori probleme de… sincronizare. Întâlnești bătrânețe în comportamentul de om tânăr și manifestări de exuberanță la persoanele vârstnice. Graba unora de a-i cataloga pe cei ajunși la o vârstă, pentru că nu-și mai… simt anii, mie mi se pare o iluzie. S-a produs un decalaj între vârstă și simțire, ei și? Dăunează cuiva?
Eu am însă și o altfel de problemă, nu mă simt bine, uneori mi-e chiar teamă, nu mai pot privi în față anumite persoane, atunci când se creează o discordanță între ceea ce unii „afișează” în public și ceea ce sunt ei de fapt. Cum arăți cu degetul pe cineva, dacă tu nu ești cinstit, cum vrei să pari rafinat, iubitor de frumos, elegant, atunci când abuzezi psihic sau fizic pe altul, cum dai lecții despre competență altora, când tu ești destul de inconsistent în priceperile tale, și știi asta, cum ceri cuiva să ducă la capăt lucruri pe care tu însuți le neglijezi sau chiar le abandonezi, cum vorbești despre credința în Dumnezeu și te mândrești cu ea, dar invoci cunoscutul „dar mie cine-mi dă?”?
Nimeni nu are vreun merit că este frumos la chip și nici vreo vină dacă se întâmplă să fie altfel. Defectul fizic nu este o culpă, de altfel sintagma „oameni cu nevoi speciale” este tot mai folosită și nu ofensează… Stă Soarele pe cer, se oprește Pământul din drumul său dacă vreunul dintre noi dispare? Și totuși, cunoaștem oameni care se cred de neînlocuit sau care vor să gândească în locul celorlalți. Să ne gândim bine înainte de a „da drumul” cuvintelor, la întâmplare…
M-am întors de curând la o scriere pe care o iubesc, Eclesiastul (cap. 3, versetele 14-15): „Atunci mi-am dat seama că tot ce a făcut Dumnezeu va ține în veac și nimic nu se poate adăuga, nici nu se poate micșora și că Dumnezeu lucrează așa ca să ne temem de fața lui. Ceea ce este a mai fost și ceea ce va fi a mai fost și în alte vremuri și Dumnezeu cheamă iarăși ceea ce a lăsat să treacă”.
Așa că, să avem un cântar bun pentru vorbele noastre!
GABRIELA CRISTACHE este absolventă a Facultății de Filosofie și a fost dascăl de „Carabella”…