Cuvinte al căror înțeles nu-l cuprindem sunt destule. Câteodată le folosim, crezând că vom fi convingători față de noi înșine și față de alții, fiind, poate, prea încrezători în ceea ce presupunem că putem, gândim, simțim.
Astăzi, poate că avem intenții bune, curaj, pricepere, cinste, în alte împrejurări căutăm ceea ce e mai ușor, confortabil, sigur, avantajos și, poate, chiar regretăm că am făcut promisiuni și că ne-am angajat în acțiuni care sunt riscante și ne pot pune în situații ce ne afectează prestigiul.
Tot noi suntem, solitari ori alături de alții, căutând să depășim cumva impasul în care ne aflăm. De fapt, suntem aceiași, oameni cu puteri, priceperi, inteligență, dar și limite pe cae le conștientizâm, uneori, destul de târziu.
Ca niște purtători de trupuri și suflete fragile, așteptăm întâmplări faste, coincidențe fericite, anotimpuri prielnice, pentru a putea să ne reintegrăm în ceea ce știm că ne poate face să fim văzuți ca oameni de încredere, buni, cinstiți…
Și atunci când mă gândesc la cuvinte al căror înțeles nu-l putem stăpâni deplin am în vedere cuvintele totdeauna și niciodată.
GABRIELA CRISTACHE este absolventă a Facultății de Filosofie și a fost dascăl de „Carabella”…
Facebook
WhatsApp
TikTok
