POVESTIRI DE DUMINICĂ – Dana BANU – Povestiri din Cafeneaua lui Edi

Orele aurii

   Orele deveniseră aurii. Se apropia sfârșitul de an în Cafenea. După ce și-au împărțit unii altora cadourile de Crăciun toți au rămas încremeniți în așteptare. Deveniseră de fapt un fel de globuri transparente, din sticlă, în așteptarea Anului Nou. Autoarea îi privește. În curând vor ieși cu toții din globurile lor, în același moment, izbucnind în urale, îmbrățișându-se și dansând de bucurie pentru că au reușit să treacă împreună încă un an. Edi e liniștit. Parisul iarna îl face să respire mai bine decât în celelalte anotimpuri. Forfota oamenilor pe străzi devine mai plăcută când ninge. Roșul și auriul îl binedispun deși nu prea îi vine să recunoască. Ține mult la morga lui de om aflat departe de oamenii din jurul său. De fapt Edi e atent la tot. Știe fiecare amănunt. Nu pierde nimic din vedere.

   Căpitanul Leonidas, soțul Madeleinei, s-a întors acasă la Paris în concediul de sărbători.
(Voi introduce la rescriere o povestire în care voi grăbi acțiunea și voi scrie pe larg despre călătoria Madeleinei în Grecia în locul mamei sale și întâlnirea ei cu Leonidas.)

   Întors din eternele lui croaziere de peste an cu vasul pe care e căpitan, Leonidas le-a adus tuturor mici cadouri din insulele grecești. Săpunuri de măsline cu mastic din Chios, bune pentru păr dar și pentru corp. Lichior Kumquat din Corfu. Ouzo și retsina pentru băutorii din Cafenea. Borcane cu miere aurie pentru bucătăreasa Simone. Pentru toată lumea, cutii cu loukoumi și halvadopita din foi de napolitane cu cremă dulce din migdale și miere (n.a.: halviță) între ele, împachetate în hârtii lucioase și colorate de cadouri. Sticluțele de ouzo erau atât de frumoase, în culori atât de diferite și atrăgătoare, încât i-au luat ochii Patronului Taylor care a decis să caute prin oraș un magazin grecesc de băuturi și să cumpere o lădiță sau două cu asemenea sticluțe pentru a decora barul. Micul Antoine – barmanul și somelierul Cafenelei – a pufnit nervos și a aruncat lădițele cu ouzo sub tejghea. A mai adus Leonidas din Grecia și ulei din măsline culese cu mâna lui de unchiul său Aris din Kalamata, mai precis din Neochori-Itomi, satul de unde se trăgea Leonidas și unde ai lui aveau o livadă uriașă de măslini.

   De asemenea, a mai adus și o mulțime de mici sculpturi din lemn de măslini. Lui Edi i-a oferit în dar un măgar mic, vopsit în roșu. A mai adus Leonidas prin bagaje: mici truse de cusut, cutii din table frumos desenate, cu tot felul de condimente ambalate în pungulițe care îți luau ochii. Cutiile din tablă erau adevărate bijuterii și miroseau puternic a scorțișoară. Suveniruri din ceramică lucrate de meșteri din insule. Șervețele și ornamente de dantelă din îndepărtata insulă Rodos. Tot de acolo a adus și lenjerie de pat Anemos. Dulciuri grecești siropiasta, din aluat crocant umplut cu prune uscate, fistic, tot felul de creme sau nucă. Toate îmbibate din belșug cu siropuri din cele dulci și parfumate. Kozinaki: farfurii pline cu alune, fistic și susan, amestecate cu miere sau cu sirop de zahăr. Ierburi de munte din Creta a adus Leonidas pentru Madeleine a lui de acasă. Dictamuri – oregano cretan – cu miros îmbătător care a ales să crească din întreaga lume doar acolo, în Creta. De la Atena a cumpărat Leonidas pentru Madeleine pantofi și sandale grecești cusute de mână. Le-a cumpărat dintr-un atelier în care de sute de ani oamenii își iau asemenea încălțări. Un atelier mic aflat pe o stradă pietonală, între Piața Monastiraki și Mitropoleos. Cei din Cafenea au gustat cu mare plăcere la petrecerea de Crăciun din vinurile aduse de Leonidas din Rodos: Muskat făcut în Rodos din struguri culeși de pe insula Samoa. Amorgiano roșu. Athiri din cel alb.

   În Ajun s-au strâns toți și s-au privit plini de bucurie. Au muncit toată săptămâna ca să înfrumusețeze Cafeneaua și să pregătească totul pentru masa lor împreună. Au râs și au dansat și au privit luminițele de pe bulevard. Bucuria oamenilor singuri poate fi uriașă atunci când apare. Pentru că e rară. Personajele noastre din Cafenea s-au cunoscut în spațiul acela mic. Au venit în Cafenea fiecare cu umbrele și penumbrele din viețile lor. Le-a fost teamă și le-a fost greu. S-au privit unii pe alții în tăcere. S-au studiat luni de zile apoi s-au apropiat unii de alții cu blândețe și prietenie. Astfel le e dat marilor prietenii să reziste de-a lungul timpului: prin acceptarea celuilalt. Dragostea poate fi pasională și plină de tumult. Prietenia cea pentru o viață întreagă e precum valurile unui ocean pe care se poate naviga în siguranță. Valurile prieteniei adevărate sunt calme întotdeauna și vântul e bun la pupa mereu. Autoarea zâmbește privindu-și cele 18 personaje descrise până acum în acest prim capitol al nuvelei care a crescut sub ochii Cititorilor ei. Acest capitol a fost unul al liniștii. Al cunoașterii și al adaptării unii cu ceilalți. Cititorul a putut să se apropie până acum, în cele câteva luni în care am scris la această lucrare, de oamenii care populează Cafeneaua. Ce le va rezerva anul care vine? Ce se va întâmpla cu Edi și cu oamenii din Cafenea? Rămâneți alături de mine și anul viitor și veți afla! Când Autoarea se așază la masă și începe să scrie, intră deodată în Cafenea împreună cu personajele ei și ele parcă se descriu singure. De la sine. În Cafenea sunt aprinse acum toate luminile. E acea perioadă din an când lumea devine transparent aurie și se transformă într-un glob uriaș de sticlă. În interiorul acelui glob plutesc miliarde de particule colorate. Niciuna la întâmplare. Sunt momentele pe care le-am traversat cu toții în anul care se va termina în curând. Dacă te uiți mai atent, Cititorule, te poți vedea și pe tine acolo în interiorul unui glob.
Cine știe? Poate următoarea mea poveste va fi chiar o poveste despre tine!

 

 Dana BANU   a  debutat cu poezie în anul 1984 în revista Astra, trăiește la Paris, a publicat în nenumărate reviste și antologii din țară și din străinătate, a semnat volumele de poezie „Poezii din țara lui Elian”- 2007; „Cântecul samovarelor” – 2011; „și lumea cinema paradis” – 2013; „Luna și Îmblânzitoarea de oameni” – 2015; „Cartea singurătății” – 2017; „Insomnii orientale” – 2023; și volumele de proză scurtă: „Orașul părăsit,” – 2000;„ Ferestre” – 2021; „O după-amiază cu Miller și Kerouac și alte povestiri” – 2022…