Summer, not a bit of breeze/ Neon signs are shining through the tired trees/ Lovers walking to and fro/ Everyone has someone and a place to go (Nina Simone, Night Song)
Drumul meu spre casă pornește întotdeauna din agitația orașului: caniculă, praf, claxoane, ambuteiaje, ploaie, zăpezi murdare, lumini, agitație. Toate se estompează apoi ca într-o pictură impresionistă. Clădirile sunt tot mai mici, strada mai liberă. De atâtea ori m-am trezit fără să-mi dau seama în mijlocul unei ceți tenebroase de noiembrie și am traversat pădurea închisă în noapte… Drumul îmi curge apoi lin prin mijlocul câmpurilor pustiite de iarnă sau pastelate, vara. Lanuri de rapiță în floare, spice de grâu cuminți ca o zi de vară sau întinderi dezolante de pământ înghețat mă însoțesc spre casă. Vara, soarele apune triumfător dincolo de câmpii, înspre casă. Ploi mărunte sau torențiale, ninsori ușoare sau lapoviță nebună, curcubeie timide sau îndrăznețe, toate merg cu mine spre casă. În luna mai, Bucegii se pot vedea de pe clădirile înalte din București. Știu că mă îndrept spre casă atunci când îi zăresc printre nori, în zare. De multe ori mă întreb dacă sunt chiar munții sau doar niște nori glumeți care își râd de mine. Și când se pierd în înserare și nu îi mai ghicesc știu că aproape am ajuns.
Soarele apune mereu înspre acasă și chiar de nu aș merge pe un drum anume, aș ști cum să ajung.
CĂTĂLINA CRISTACHE este absolventă de limbi moderne, la Universitatea București, de masterat la SNSPA și, mai ales, de CARABELLA…
Citește și
1.A DOUA FAȚĂ, episodul al treisprezecelea din ROMANUL FOILETON al scriitorului Ionuț CRISTACHE…
5.În CULTURĂ ȘI ISTORIE, o întrebare de actualitate pune domnul doctor în istorie Radu STATE…
7.Radu TECUCEANU vă povestește, din CALGARY ÎN DIRECT, despre „networking” fără prejudecăți…
8.Știți-le de la ora minți, zice Puiu JIPA în rubrica lui AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ…
9.CULTURA ONLINE, rubrica profesorului Daniel TACHE, continuă cu reflecții despre gânduri și cuvinte…