Având în minte imaginea semi-apocaliptică a interminabilelor ședințe corporatiste la care tot particip de câțiva ani încoace, m-am hotărât într-o seară de sfârșit de iarnă să particip la ședința asociației de proprietari a blocului. Ședința corporatistă este prin definiție lungă, stresantă, incomodă; ocazie de etalare a talentelor de vorbitor, de agitator, de pacifist, de victimă și așa mai departe. Cu această prejudecată în minte, am mers la ședința blocului. Subiectul principal: să trecem sau nu la paușal? Cum ședința avea loc la etajul 2, mi-am luat o geacă și papucii și am coborât un etaj. Proprietarii erau deja adunați și au mai venit pe parcurs, destul de punctuali, bărbații în trening, haine de casă, unii cu bastonul, toți cu papuci. Mai puțin președintele, care stă la scara 4 și care era în adidași, trening și geacă. Doamnele, și ele, în haine de casă, cu basmale pe cap. Tema ședinței, paușalul, a fost abordată negativ aproape în unanimitate. De ce să plătim la comun? Ne facem cum vrem în apartamente, mai cald, mai frig, mai punem o haină pe noi. Doar o doamnă de la parter care stă pe colț a fost nemulțumită. La ea e mai frig, consumă mai mult, ar fi avantajat-o paușal-ul… Oamenii au vorbit pe rând, s-au ascultat unii pe alții, au acceptat sugestii. Doar cenzorul asociației a fost mai efervescent, a invocat legi, sisteme de vot, chestii administrative. I-a pus capac o doamnă septuagenară de la parter care are laptop și acces la internet și care s-a oferit să caute bazele legale pe internet, ca să nu mai vorbim cu presupuneri. Ședința n-a durat prea mult, o jumătate de oră, spre final oamenii se cam plictisiseră și conversau între ei, amical. N-am identificat nici un agitator, nicio victimă, poate doar puțin din personajul servil-corporatist: un vecin care aprindea lumina pe scară atunci când se stingea. De apreciat este că administratorul și-a pus telefonul „pe silent”, nimeni nu a țipat la nimeni, dezbaterea a decurs bine și ședința s-a terminat rapid. Nu s-a stabilit nimic, ce-i drept – trecem sau nu la paușal? Mai e până la toamnă. Aștept cu interes o ședință mai de anvergură, la care vor participa toate scările asociației. Poate va fi mai animată. Sau cele corporatiste se vor mai schimba. Oare?
Notă : PAUŞÁL ~e n. Sistem de plată pentru o prestaţie de servicii, pentru un consum (de energie, de materii prime etc.) prin stabilirea cu aproximaţie a unei sume globale.( Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002)
CĂTĂLINA CRISTACHE este absolventă de limbi moderne, la Universitatea București, a terminat un masterat la SNSPA și, mai ales, e absolventă de CARABELLA…
Citeşte şi
ROMAN FOILETON – Ionuț Cristache-A DOUA FAȚĂ-Episodul al șaisprezecelea
ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI – Constantin VAENI: TOT DESPRE REGIONALIZARE
Cristian Gabriel GROMAN vă povestește despre aventurile căutării unei locuințe la LONDRA ( LA PAS)…
LA 13… în CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI a lui Teodor Constantin BÂRSAN…
Profesori buni, profesori răi… despre ei în REFLECȚII PEADGOGICE, cu Alexandra VLADOVICI…
Timpul, bla! scrie Puiu JIPA în săptămânala lui AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ…
Un interviu cu Daniel-Silvian PETRE, în CULTURA ONLINE a domnului profesor Daniel TACHE…
Destul! zice cu umor doamna profesoară Mihaela MARIN, în rubrica ei CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE…
Facebook
WhatsApp
TikTok
