Nu îmi amintesc prea bine cum am început, dar printre primele mele experiențe de consumator nemulțumit se numără cea a unei călătorii cu trenul de noapte, timp de 16 ore, în luna noiembrie. Sistemul de climatizare din tren funcționa fără cusur, doar că aerul care ieșea prin instalație era rece. Atât de rece încât la capătul călătoriei am căpătat o amigdalită de toată frumusețea. Cred că atunci când am plătit medicamentele la farmacie mi s-a trezit acest sentiment de revoltă care mă urmărește de ceva vreme. Am reclamat incidentul la compania națională de căi ferate. O doamnă m-a sunat chiar și mi-a cerut o copie a biletului de tren, să o pună la dosar. Am primit și răspuns după vreo lună, cum că la stația de sosire sistemul de climatizare al trenului a fost verificat și funcționa corespunzător. Cum aș fi putut să o conving pe doamna de la CFR că nu funcționa… Mi-am spus, asta e o companie de stat, nu are rost să mă lupt cu sistemul…
Atunci am renunțat, însă „flacăra dreptății” arde neîntrerupt în spiritul meu de client sau consumator. O casieră de la supermarketul din cartier nu mi-a dat restul corect de mai multe ori? Am reclamat… Am primit prin telefon scuzele șefei de magazin și n-am mai văzut-o pe casieră de atunci. Un angajat al unui magazin de construcții nu a dorit să mă ajute? Am reclamat și am primit aceleași scuze și asigurarea că nu se va mai întâmpla. O farmacie anunța pe facebook un cadou oferit la cumpărarea unor produse cosmetice și nu l-am primit? Din nou, am reclamat și mi-am primit umbrela.
Cireașa de pe tort a fost însă un „fabulos” premiu constând în 24 de litri de bere pe care l-am câștigat trimițând niște coduri pe internet. Plină de entuziasm, m-am dus la un magazin care oferea premiile în schimbul capacelor, însă nu le-am primit, mi-au spus ba că nu mai au, ba că nu e șefa, ba că să revin. Compania care a organizat „campania” mi-a oferit ca alternativă să merg la sediul unei firme distribuitoare de unde să îmi ridic premiile, garantat, spuneau ei, într-un interval orar care coincidea cu programul meu de lucru. Cum nu era să ratez un asemenea premiu, am mers la firma respectivă și, surpriză, nici ei nu mai aveau beri. Se dăduseră toate. Din fericire cuvintele protecția consumatorului au avut efectul așteptat și le-am primit prin curier a doua zi.
Ce-i drept, nu am avut întotdeauna succes în demersurile mele. Ciudat sau nu, problemele care au rămas fără răspuns au fost cele care țineau de sistemul de stat. Pe la începutul primăverii, pe aleea din fața blocului zăcea de multe zile o pisică moartă. Biata de ea, începuse să miroasă; am sesizat administrația sectorului 6, mi-au cerut adresa exactă unde zace pisica moartă, le-am dat-o, cu descrierea peisajului, cu codul poștal, cu adresa precisă. Și nu mi-au mai răspuns. Pisica s-a dezintegrat în natură și problema s-a rezolvat de la sine…
Nu mă simt deloc un consumator problemă, vreau doar să mi se respecte drepturile și să fiu respectată și eu, în calitatea mea de client, consumator sau plătitor de impozite.
Citeam acum câteva zile o știre despre un asistent universitar din București, Victor Adîr, care a pornit un proiect prin care sesizează statul cu privire la problemele din trafic: lipsa indicatoarelor rutiere, nesemnalizarea trecerilor de pietoni etc. 41% din cazurile semnalate pe blogul lui au fost luate în considerare și s-au făcut îmbunătățiri. Dacă închidem ochii, dacă ne ascundem în loc să ne implicăm într-un mod civilizat, probabil că vom ajunge să fim dominați de cei pe care îi tolerăm acum, însă e foarte posibil ca aceștia să nu ne tolereze pe noi atunci când vom avea superioritate numerică, spune el pe blogul personal.
Oricât de „clișeistic” ar suna, cred că lucrurile nu se vor schimba niciodată în România dacă le tolerăm așa cum sunt. Vorba celor de la Eat More Cake: One day you’re gonna realise you can’t just ignore it, cos if you don’t oppose it, you support it. (Music Box, Eat More Cake).
CĂTĂLINA CRISTACHE este absolventă de limbi moderne la Universitatea București, a terminat un masterat în comunicare la SNSPA și, desigur, e absolventă de CARABELLA…
Citeşte şi
1.Episodul al cincisprezecelea din A DOUA FAȚĂ, romanul în foileton al scriitorului Ionuț CRISTACHE…
2.Fața lui Obama, în AMERICA LA NOI ACASĂ, rubrica săptămânală a Danei NEACȘU, din New York…
4.În AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ, domnul Actor Puiu JIPA zice: hai cu mine…
5.Înțelepciunea Tibetului în CULTURA URBANĂ, cu profesorul Pompiliu ALEXANDRU…