PLAYBOOK – Gabriel ENACHE – Substraturi

1. Interioare

Ecouri lichide de avocado, de Noemina Câmpean, Editura pentru Artă și Literatură, Colecția ARCANE (colecție coordonată de Andrei Zbîrnea)

   Există sunete, stări, sentimente și ecouri ale lor care nu își fac simțite și cunoscute efectele amplificării și propagărilor decât în anumite mai puțin parcurse și cunoscute interioare, interioare în care ființa își separă cât poate de mult de lume aceste evenimente ale firii, aceste extaze care nu pot fi simțite, trăite și asumate decât în asemenea încăperi puse la dispoziție de carnea fiecărui corp, de cutremurul încăput și traversat în acel spațiu găsit disponibil dintre ele. Poezia reușește deseori să le spună și să le facă cunoscute, să le apropie, să le transpună în cuvintele care le fac locuirea acestor interioare posibilă și trăirea lor suportabilă, mai departe disponibilă să se lase prinse în(tre) parantezele înțelegerii și ale asumării lor.

   Noemina Câmpean (ne) deschide aceste interioare oarecum bine camuflate și ne invită să încercăm să citim apropierile îngăduite de ea, de cuvintele pe care ea le-a folosit pentru ca fiecare act necesar prospecțiunii să se facă în continuare înțeles și să fie acceptat de posibilitățile interpretărilor și înțelegerilor lor. Lectura în aceste interioare nu este un act gratuit sau o simplă pătrundere în spațiile și atmosferele lor și nici o simplă plimbare printr-o pădure narativă în care putem contempla fapte sau evenimente. Este un spațiu deschis intenționat pentru a ni se face cunoscute limitele interpretării momentelor vieții scrise și traduse în Ecouri lichide de avocado în așa fel ca așezările lor să se poată desăvârși cât se poate de normal mai departe în stările și înțelegerile celui care se apropie și care (le) citește amplificându-le firesc ecourile împreună cu mișcările lor.

 

o jumătate de inimă în vitrina de dulciuri

o turtă dulce în formă de casă cu ferestrele lipsă sau mâncate deja

           de gura nesătulă

a țâncei cu țevile roase de șoareci și calcar

un acoperiș incomplet cu fân otrăvitor

subsol umbricios pe care peste ani îl voi compara în chip nesăbuit

cu rezervorul inconștientului freudian

o jumătate de rinichi pe-o parte mai puțin înzestrată

și lungimea părului care depășește se ia la trântă cu

jumătatea inferioară a sânului tatăl absent

lui i se datorează nearisirea din poezia mea

cum de nu am putut să văd asta până acum

   Fiecare fragment extras, scos din aceste interioare se mută firesc în imagini în care vedem cum sunt semnalate înfățișările sentimentelor care se lasă (de)scrise, expuse, spuse și consumate în episoadele vieții, episoade care se derulează într-un slow motion îngăduit și alcătuit de Noemina Câmpean (in)coerent în poemele pe care le-a așezat în aceste substraturi care se lasă descopertate și analizate minuțios de simțurile prinse în stările alimentate de lecturi și apropieri ale noastre.

 

portal personal unde decorațiunile artificioase

răspund la întrebări obscene sau sforăitoare

buletin de clasificare a amintirilor după gust miros vechime

stare de ambiguitate și de derealizare

de fiecare dată când las creionul din mână și sunt pe cale să închei

ceea ce în jargon personal se numește un poem pătrunzător

   Coborâm sau urcăm trepte pe urmele lăsate ca imagini, ca sunete și cuvinte de fiecare dintre aceste Ecouri lichide de avocado, ecouri expandate în spațiile propuse explorării prin aceste interioare bine locuite de ele și de tot ce rămâne în urma mișcărilor lor. Fiecare încăpere care (ne) îngăduie trecerea prin atmosferele ei păstrează urmele pașilor pe care i-am făcut și le adaugă unui firesc de acum comun, unui text împreună formulat poetic care (ne) implică și ne inițiază în înțelegerea necesară traversării și locuirii în asemenea interioare decorate și scrise esquisite de Noemina Câmpean. Cuvintele poemelor ei acoperă cât și cum trebuie suprafețele de expunere pentru a ne alimenta și încărca cu tot ce propune și impune lectura și înțelegerile ei.

 

trăire în nebunia viselor și visare de-a lungul carierei de marmură

cum s-a fixat și s-a transformat sunetul cântecului iepuraș coconaș

înfricoșător în urechile acoperite cu o căciulă în interiorul

          sterlizat al sufletului

   Interioare desferecate special pentru călătoria în spațiul lor și pentru a lăsa să se desfășoare firesc lectura care se lasă trăită parcurgându-le și asimilând în continuare (ne)firesc atmosfera care coagulează și conservă necesarele Ecouri lichide de avocado prin care se propagă și se lasă deslușită povestea (de)scrisă, tradusă și lăsată să curgă spre lume de Noemina Câmpean.

 

 

Gabriel ENACHE  este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…