PLAYBOOK – Gabriel ENACHE – Reduta

Poesis internațional, revistă de(spre) artă&film&literatură

   Poezia rămâne în continuare în această imagine, în aceste (ne)așezări pe care le menține și pe care le plimbă un plaur, o insulă însăilată de anumite momente și stări ale lor, o insulă care își mișcă silueta și alcătuirea întreagă tot timpul oferind o continuă și mereu diferită vizibilitate în toate luminile care o prind și care o cuprind în strălucirile lor, în fiecare dintre lucșii care îi pot păstra aceste intensități până când privirea se poate obișnui și trăi cu alcătuirile acestea oarecum invadatoare și desigur de netrecut și de neuitat. Toate aceste miraje se lasă oarecum văzute și înregistrate de simțurile noastre de câte ori reușim să ne însușim atingerea care le poate muta în apropierile noastre.

   

   Poesis internațional este un miraj, un spectacol textual și vizual care se mută firesc și cu gesturi cuceritoare în firile noastre odată cu fiecare întâlnire încurajată de fiecare nouă apariție, apariție completată de mereu noua lectură ce își așteaptă (dez)legările și asumările așezate în simțurile acceptate și găzduite mai departe de corp, de acel corp care le recunoaște și le primește în alcătuirile lui nelimitat și firesc.

În acest context atât de dificil din punct de vedere emoțional, dar și extrem de primejdios pentru pacea mondială, Poesis internațional intră în cel de-al doisprezecelea an de existență…

Claudiu Komartin

   Doisprezece ani de existență pentru o revistă care ține în paginile ei artă, poezie, cronici, traduceri, eseuri etc., o revistă care nu își lasă niciodată de-o parte ținuta elegantă și sobră totodată, care nu refuză nimic din ce este ludic sau incitant din aceste răsfrângeri și cuvinte ale lumii și ale autorilor ei, care nu uită niciodată să facă gesturile de recunoaștere de rigoare în fața a tot ce este valoros și a tot ce este remarcabil din domeniile pe care le tot explorează și pe care le tot ține în viață publicând știri despre ele, spunând cât mai mult din ce se poate spune despre fiecare veche sau nouă înfățișare a lor în și din textele lumii este și devine încet, încet o redută, un loc și un spațiu care apără și care protejează prin toate mijloacele ei disponibile împreună cu fiecare dintre combatanții ei oricare aspect și înfățișare  din structurile și teritoriile artistice, din straturile din ce în ce mai strivite ale lumii, ale corpurilor ei care vor și trebuie să se lase în continuare văzute, citite și apărate.

un taur urmărește o tânără când tot satul e la praznic

două mâini slabe împing coarnele taurului afară

e-aproape seară se pornește o ploaie de vară

coastele cerului se înroșesc la miazănoapte

 

atâta frumusețe care nu mai salvează pe nimeni

 

Ligia Keșișian

   Diversitatea este starea continuă care își face prezența simțită în fiecare pagină a revistei, pe fiecare val de apărare și de protecție din ce se vede și din ce nu se vede încercând să ne așezăm în alcătuirile care ne pot primi și recunoaște ale ei. Fiecare lectură a fiecărei pagini impune și construiește o călătorie, o călătorie care include fiecare stare indusă de aceste momente ale inițierii și ale cunoașterii sau asumării propuse de aceste rituri de trecere în adâncimile și în straturile de suprafață ale lecturii. Fiecare poem, fiecare eseu, fiecare cronică își trăiește și își face astfel vizibile unicitatea și diversitatea care le însoțesc și nu le părăsesc niciodată.

Sus, la carieră, ard cauciucuri uzate&se face var:

Piatra se-nmoaie, cocă din care s-a copt totul în jur.

Varul albește doar casele care au mai rămas drepte

 

Augustin Ioan

   Fiecare pas făcut în aceste spații deschise și puse la îndemâna noastră de paginile revistei Poesis internațional rămâne imprimat și adăugat posibilelor ei îmbogățiri cu aceste semne ale noastre, rămân ca eventuale însemne pe care cei ce îi vor fi și rămâne mai departe cititori le vor vedea la rândul lor, le vor urma și le vor duce astfel cât mai departe se poate, cât mai în vederea și simțirea necesare supraviețuirii ei din mereu noile alcătuiri și faceri ale lumii.

Apare, astfel, dimensiunea unui metadiscurs cu morții și nălucile lor care dețin avantajul mișcării descătușate și anonime prin lume, dar și nesperatul truc al dispariției, o anume spontaneitate a evacuării din sânul răului care lasă loc planării și imponderabilității inaccesibile celor vii, rămași…

 

Ioana Tătărușanu

   Privirea se lasă sedusă și condusă filă după filă în fiecare dintre înfățișările propuse de ele, iar aceste întâlniri se continuă firesc și se lasă continuu amplificate în gesturile care urmează și care și ele își așteaptă înțelegerea, dar și (re)cunoașterea. Suntem și rămânem prinși în plasele acestei minunate și delicate țesături de povești care este și care desigur rămâne în continuare în fiecare dintre apropierile noastre, care își continuă drumul, explorarea și explicarea teritoriului desfăcut și mereu adus la îndemâna înțelegerilor noastre. Poesis internațional apare și există datorită unor oameni care sunt și care trăiesc printre noi, în vecinătățile noastre, care nu obosesc să facă posibilă continuarea și amplificarea acestei povești cu fiecare nouă și mereu incitantă apariție, cu fiecare pas făcut în adâncimile care i se așază în față, adâncimi în care îi rămân memorate fiecare dintre aceste mișcări, gesturi și fapte.

Încă o dată, mulțumirile mele se îndreaptă către toți cei care scriu, traduc, donează, cumpără și citesc Poesis internațional, investindu-se în acest proiect publicistic singular…

 

Claudiu Komartin

   Mergem mai departe, cât mai departe prin fiecare spațiu și corp îngăduite de alcătuirile acestei redute, ale acestei construcții care se adaugă permanent cu noi și noi acumulări și etaje dispuse și disponibile să găzduiască tot ce se apropie și este disponibil să rămână în aceste alcătuiri și în structura lor adăugându-le necesarele rezistențe pentru a-i putea impune și așeza statura, corpul și întreaga vizibilitate. Reflectoarele își lasă luminile să stea continuu așezate pe aceste linii și pe fiecare desen și mișcare a lor.  Nouă ne rămâne să ne apropiem și să (le) vedem.

 

Gabriel ENACHE  este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…