Tehnici de camuflaj, de Robert Șerban, Editura TracusArte, 2018
Prin felurile lui de a fi, sau prin modurile de a se manifesta, poetul caută ca mesajele sale să depășească granițele mediului în care au devenit text, în care s-au impus, granițele lumii în care și-au trăit viața de corp textual, și face în așa fel ca nimic din ceea ce scrie să nu se oprească din procesul de transmitere, din procesul pe care l-a impus poeziei sale, de a se desface de hainele invizibilității și de a se transforma în instrumente sofisticate, în instrumente ale arderii de tot, ale adevăratei meniri, de fapt, de dăruire în totalitate, de împărțire și de împărtășire la capacitate maximă a rodului său, a textului în care și-a așezat sămânța, cu siguranța celui care, dăruind, împărtășind și dând tot ce are de dat, câștigă prin eliberarea finală, definitivă.
Robert Șerban face toate acestea de ceva timp, acordă o atenție deosebită modurilor și felurilor în care își desăvârșește și în care își face cunoscut mesajul poetic, cum îl distribuie și, totodată, cum asigură impunerea lui și a imaginilor care îl însoțesc, dându-le cu naturalețe, frecvent, forme plastice puternice, vizuale și foarte dispuse de fi interpretate și văzute ca manifestări ale unui artist marcat de ce vede și de ce se vede din ceea ce scrie și spune.
stai pe întuneric
tot mai rar găsești un loc
în care să nu intre lumina defel
să nu fie umbre
să nu se vadă la un centimetru
să fie perfect…
Ascunderea este una dintre armele tăcute, sugerate, dar puternic făcută vizibilă în Tehnici de camuflaj, este o metodă sigură a autorului, metodă pe care o folosește pentru a crea o atmosferă specială, unică, atmosferă care se desprinde din corpul fizic al cărții și se impune ca un fel de ceremonial al privirii, ca un parcurs aerisit la maxim, înălțător și protector, pentru ca, astfel, metodele camuflării poetice să impună acea așezare care asigură menținerea poemului pentru mult timp în starea de levitație, stare care alimentează privirea celui care l-a parcurs.
din palma cerșetorului
nu ciugulește
nicio pasăre
Robert Șerban face din tehnica de camuflaj o metodă de așezare în lume, între granițele ei vizibile și umbrele ei invizibile, pentru a fi desenat de lumina în care se vede, sugerat și impus ca imagine. Este felul de a fi spiritualizat și permanent încărcat și alimentat cu energiile lui, ale autorului, cu personalitatea pătimașă a poetului, transformându-se încet, încet în rugul a cărui flacără vie crește, și crește, și crește, consumând timpul existent, transformându-l într-o altă formă de viață, una nouă, desăvârșită.
să dăm drumul sângelui
să gâlgâie și să țâșnească
prin poeziile noastre…
Tehnici de camuflaj este cartea prin care Robert Șerban ne arată cum țipătul poate să traverseze și vizibil oricare dintre viețile care se lasă trăite și văzute. Aici, în acest volum, autorul își face auzit, și mai apoi văzut, semnul poetic personalizat și încărcat cu toate armele lui: apropierea, dragostea, iar coordonatele lor se încarcă de fiecare dată, consecvent, ducând poezia în stadiul în care nu mai poate fi ocolită, de care nu se mai poate trece fără acel semn distinctiv, fără parola deschizătoare de drumuri, drumuri care duc acolo de unde se poate vedea cine și cum trăiește aici.
visez deseori
fără să-mi amintesc vreodată ce…
Cuvintele devin instrumentele care desăvârșesc procesul de ardere de tot al poetului și al poeziei lui Robert Șerban, iar ele, prin vocea lui, ne arată și fața, dar și reversul însingurării, metodele prin care viața se camuflează discret în pliurile timpului trăit de poet, în zonele în care sensibilitatea lui l-a condus cu fiecare pas făcut pe acest teritoriu dezvăluit.
GABRIEL ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…