PLAYBOOK – Gabriel ENACHE – Împotrivirea

Larvae, de Mircea Andrei Florea, Casa de Editură Max Blecher

Urmele împotrivirii, ale împotrivirilor de orice fel se văd și se pot simți uneori ușor în cuvintele poeziei și în stările induse de ele. Sunt urme care rămân ca semne definitive în unele corpuri, în acelea fragile și fragilizate de cuvintele care se așază și care rămân pe epiderma lor, iar mai departe traversează țesuturi și mușchi, și merg și se încastrează în tiparul menținut de oase și de structurile lor tari. Urmele împotrivirii se pot vedea astfel până în profunzimile disponibile ale corpului, până unde privirea poetului poate să pătrundă și să își lase așezate urmele.

Mircea Andrei Florea încurajează și menține această adicție a poeziei de stările pe care împotrivirea la mediu, la spațiul care îl încurajează și îl constrânge să se poată simți în cuvinte, să se poată face firesc stilet și să pătrundă, tot firesc, în carnea ce intră în contact cu tăișul și cu ascuțișul lui. Vârful pătrunde, iar lama fină și bine ascuțită pătrund și conduc mesajul rănii deschise până la capăt. Totul într-un registru aproape mut, unul tăcut și păstrat în aceste stări care încurajează toate alăturările și accesul tăcerilor care împrejmuiesc și protejează operația de izolare și de creștere a împotrivirii.

Larvae este cartea în al cărei text găsim toate aceste cuvinte care alimentează prin poezia lor toate aceste stări care țin în ele dileme, dureri și accente ale formelor în care autorul și-a așezat și și-a nuanțat contururile interioare, acelea care sunt văzute doar în felurile pe care vrea să le facă vizibile și ale căror forme să le arate și să le impună vederilor noastre. Larvae este un manifest personalizat al intensităților și al tuturor ascunderilor disponibile care se pot menține și valorifica în poezie și în toate transele ei găsite și multiplicate aici, în corpul acestui text. Interiorul văzut și descris își crește un ecou care nu se pierde, care nu se diluează și nici nu se așază, ci își menține reverberațiile într-un permanent crescendo, într-o stare continuă de multiplicare a sunetelor lui.

… cea mai bună camuflare e cea în timiditate

mă retrag cînd celălalt ajunge aproape

inima își încetinește bătăile

inamicul se predă când simte

că ai pierdut încrederea în forțele tale…

Imaginile în Larvae au intensitatea unei paste, a uneia care se scurge, care se modelează greu, care se așază cu dificultate în forme impuse, sau în tipare gata pregătite pentru a le așeza înaintea vederii. Imaginile și corpurile propun o lichefiere densă, una care propune mișcarea lascivă, dar arzătoare a lavei, a mișcărilor care invadează încet și definitiv teritoriile pe care le întâlnesc în calea scurgerii lor, revărsare care urmărește așezarea și impunerea unei colonii personale de stări și imagini.

la ani lumină distanță, sălbăticia

apare, pune lumea-n mișcare

după alte milioane, se preface-n ritual:

vin, strâng în casă, aerisesc, te aștept

sigur și în confort. echilibrat și domestic

Mircea Andrei Florea adună stări, imagini și trăiri pe care le pune într-o poezie scoasă din timp, le pune într-una în care cuvintele încearcă și reușesc să spună chiar totul despre toate acestea, iar pe alocuri mesajul lor trece de granițele disponibile și spun mai mult decât pot să încapă în cuvintele alese de poet să vorbească despre poezia lui,

a fost o seară superbă, izolată în înșiruirea continuă

de lucruri neimportante, stocată și ea

undeva în bucla de timp, în adunătura de gaze

celeste

cineva, undeva s-o repete

Larvae este o dare de seamă a așezării de sub vulcan, despre magma care își alimentează continuu creșterea și izbucnirile, și mai departe revărsările și invaziile copleșitoare pe care le țin în memoria ei incandescentă, în structura ei invazivă și greu de oprit. Mircea Andrei Florea ne amintește că poezia crește încet și sigur în interior și că la un moment dat ea începe să se vadă, să devină vizibilă și să spună, că începe să își arate colții cuvintelor care lasă urme în epiderma mușcată și de acum însemnată cu urma definitivă a împotrivirii.

GABRIEL  ENACHE  este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…