PLAYBOOK – Gabriel ENACHE – Fotograme

LUMEA EXOTICĂ A SALMEI METIVET, de Dana Banu, Editura DOTA

   Multe dintre ipostazele și poveștile lumii se opresc și rămân în acele imagini care le prind și în care rămân pentru cât mai mult timp, iar desfășurarea lor are loc în continuare odată cu rămânerea privirii, a lecturii asupra lor și a fiecărui gând care le poate descărca și duce astfel mai departe odată cu senzațiile, cu mișcările și cuvintele lor. Toate aceste povești mutate și expuse astfel în imagini rămân prinse în aceste fotograme care se așază și se lasă mișcate de lectură, de tot ce poate să încapă în momentele și în stările ei.

   Dana Banu face în așa fel ca cititorii poveștilor ei să se poată apropia și să îi poată (sur)prinde aceste imagini intensificate grațios de cuvinte, de poveștile așezate în ele și de oricare interacțiune ce are loc odată cu fiecare dintre aceste îngăduite intrări în adâncimi ale lumii (de)scrise de ea. Poveștile din LUMEA EXOTICĂ A SALMEI METIVET se expun în această coerență înfășurată și protejată de imaginile înrămate în fotogramele care se desfășoară pe suprafețele disponibilizate ale minții care le parcurge, care le citește și și le adaugă.

O femeie cu ochelari negri și un copil prins în chingi în coșul din spatele ei, trece pe bicicletă foarte aproape de marginea trotuarului. Copilul dă din mână în semn de salut spre Claudine. Fata îi răspunde bucuroasă. Realitatea se reașază prietenoasă la locul ei.

   Mici compoziții pentru diverse instrumente sunt prozele/poveștile pe care Dana Banu (ni) le pune pe portativul desenat și completat de ea, portativ pe care fiecare notă a ei se lasă auzită, ascultată după care se mută firesc în sunetele pe care le însoțesc, tot firesc, cuvintele purtătoare ale lor prin încăperile de acum deschise și oferite privirii ale lumii, împreună cu gesturile încăpute și ele aici pentru a proteja și expune toate aceste mișcări aduse cu ele de închiderile și deschiderile acestui evantai amplificat în frame-uri dezinvolte, delicate și grațios derulate de toată această muzică care le transformă în acorduri multiplicate intens de ecouri.

Toate personajele noastre care locuiesc pe strada aceasta sunt învăluite de o ceață albastră, uneori ca de cobalt, alteori bleu-ciel. Privite printre storurile zilei, par să aibă deseori figuri de îngeri sau de creaturi mitologice uriașe.

O stradă simplă. Îngustă și mică. În pantă. Din ea se desprind ramificații labirintice. O mulțime de frunze ale Smochinului Povestitor. Viețile oamenilor care locuiesc pe strada aceasta se deschid precum ferestrele dimineața.

   Oamenii întâlniți în paginile, în poveștile cărții se simt, se apropie și rămân pentru mult timp după aceea împreună în amintirea continuu adăugată de lectură a cititorului și rămân să își conducă cât mai departe fiecare dintre senzațiile încăpute în aceste trăiri construite cu acea intensitate care nu știe să rămână neutră din zgomotele (ne)firești ale vieții, din spațiile ei niciodată limitate și deloc expuse uitării. Dana Banu știe să își așeze poveștile din LUMEA EXOTICĂ A SALMEI METIVET în așa fel încât ele să poată fi văzute/citite din fiecare unghi pe care îl face fiecare dintre apropierile disponibilizate și încurajate de aceste întâlniri și apropieri aduse în luminile și umbrele lumii alcătuite și expuse de ele.

Lumina din locantă era filtrată de o mulțime de abajururi în culori puternice – albastru-cobalt, roșu pasional, galben auriu, verde smarald. Încălzea fiecare masă și îi aducea pe toți aproape unul de celălalt. Mai mult decât știau că sunt deja…

   Poveștile încăpute în lumea văzută și (de)scrisă de Dana Banu au fulguranța, cromatica și delicatețea pe care le putem întâlni de fiecare dată când ne apropiem de oricare înfățișare sau adiere a lumii făcută vizibilă de acuarelă sau de linia grațioasă a unei penițe pe hârtia pregătită să îi memoreze și să îi păstreze așa siluetele cu toate gesturile și mișcările ei memorate sau propuse mai departe de gând. Toate sunt așezate în caligrafia și desenul desăvârșite de cuvintele care compun și totodată întregesc aceste fotograme însorite și calde ale lumii, lume care se derulează odată cu decorurile, cu căutările și cu rătăcirile personajelor ei mereu în mișcare.

 

 

Gabriel ENACHE  este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…