maki for 2, de Adelina Pascale, Casa de Editură Max Blecher
Un semn așezat într-o siluetă discretă, în mișcările ei moi încurajate de puțina lumină ce-i împrejmuiește aceste urme prelungi lăsate să se scrie în ornamentele întunecate ale nopții. O alcătuire grafică vie intensificată de mișcare și de fiecare urmă a ei lăsată să stea în spațiul pe care îl parcurge discret, în oricare pliu al lui găsit disponibil. Un halou fosforescent completat de o pâlpâire fluentă ca un tatuaj pe o piele transparentă și caldă. Toate sunt imagini mișcate perpetuu în spațiul vast care le poate cuprinde și ține în alcătuirile lui citadine înalte, în personificările ce locuiesc zgârie norii ce se construiesc pe coridoarele lungi și mereu luminate ale minții.
Suntem (men)ținuți în aceste răsfrângeri ale visului parcurs și scris în culori de Adelina Pascale, de alcătuirile acumulate de ea de-a lungul acestei călătorii în universul fosforescent pe care l-a pus în cuvinte și pe care îl ține mai departe în fiecare mișcare concepută de tiparele alcătuirii din corpul și de nervii inervați ai lui. Astfel se lasă crescută și scrisă o rețea cu toate nodurile și straturile ei disponibile pentru a fi parcurse de descărcările electrice asumate de toate aceste trasee ale luminii poetice așezată în ele.
în hong kong oamenii au închis deja ferestrele
fulgerele încep de acolo
iar dragostea
e lumina de la un capăt până
la celălalt
Fiecare porțiune a călătoriei își deschide paranteze în care își așază în continuare fiecare spot ce trimite și accentuează lumini orbitoare spre fragmentele de peisaj întâlnite construind videoclipuri scurte, intense, care rămân așezate în flash-uri ce taie felii ale lumii și ale reprezentărilor ei întâlnite și prinse în aceste băi de lumină, în toți fotonii ce se scurg odată cu textul care spune cuvintele în care se prind aceste povești în întregul lor corp aromat, corp dislocat de fiecare urcare, sau de fiecare coborâre încăpute în mișcările lui asumate și controlate lasciv de reprezentările lumii ce se lasă astfel văzută și scrisă.
știu ce urmează
instrumente de măsurat improvizate
kilometri ca o rețea întinsă de ondulații
gândul la corpul tău anemic și electrogen
stewardese obosite verificând centurile
toate nopțile fantomatice ca niște maxilare gata
să ne mestece
Gândurile, imaginile, stările și toate alăturările lor nu se opresc, ci se amestecă, se rotesc și (se) ating continuu încurajând un touch detașat de orice limită ce i-ar putea încurca vreo mișcare, vreuna dintre aceste stări care îi mențin și îi fac vizibile trăsăturile ce se încadrează în mistificările propuse de oglinzile care îi conservă toate aceste întrupări gestuale, și care le multiplică și le aruncă continuu în caruselul lumii ce le tot arată în rotirea ei neobosită.
sub noi turbinele subterane ale metroului
tuneluri laborioase care-mi provoacă doar
neliniște
temple luxuriante în care se adăpostesc câinii
când afară începe să plouă
rătăcim prin locuri pe care nu le-am văzut
niciodată
locuri în care camioane părăsite invadate
de hibiscus
dispar odată cu căderea nopții
maki for 2 este un film de lung metraj printre ale cărui cadre se lasă văzut din când în când tăișul luminos al unui stroboscop, iar urma lui luminoasă persistă mult în priviri și în simțuri, în mișcările pe care fosforescența ce le întreține persistența în pliurile memoriei disponibilizată să le păstreze le menține ca pe niște lungi, ca pe continui și neobosite flash-uri luminoase completate de și continuate în cuvinte de autoare.
și tot ce se-ntâmplă aici se întâmplă cu mine
urmărind restabilirea echilibrului
prin lumina neoanelor
voi continua singură
să mă îndrept spre casă
Corpul se contractă sub loviturile luminii reci, fosforescente care îi inundă formele exterioare vizibile și pe cele interioare mutate în secțiuni intime ale minții, în structuri care se desprind din această rețea și se mișcă independent pe teritoriul nou apărut în alcătuirea sa. Poezia se desface în fragmente tot fosforescente care lasă să li se vadă contracțiile și mișcările ritmice ale pulsului adăugat, ale vitalității care își face cunoscute așa absența delimitărilor, neobosita libertate pe care toată această mișcare, toate aceste neobosite rotiri o tot caută.
GABRIEL ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…