PLAYBOOK – Gabriel ENACHE – Drumul necunoscut înspre liniște

Stela, de Simona Goșu, Editura POLIROM

   Drumul început (ne) propune continuu adăugări, completări, treceri ale privirii prin imagini (re)cunoscute sau nu, întâlniri cu zgomote firești sau ieșite din oricare tipar cunoscut, din cele mai puțin știute și înțelese zone păstrate în alcătuirile lumii parcurse, ale lumii care se naște odată cu fiecare astfel de traversare și înțelegere a ei. Necunoașterea (ne) inspiră și ne propune mereu înțelegeri noi, apropieri necesare care pot să încurajeze trăirile lor mai departe.

   Stela, personajul romanului Stela, de care ne apropie incredibil de mult Simona Goșu,  ne spune cât poate de mult despre pașii făcuți în necunoscutul care o înconjoară, care o pune în stări propice mirării, sau care o sperie de-a dreptul, pași care (con)duc spre fiecare dintre stările știute sau necunoscute de liniște, de liniștea dorită, căutată, pași care au loc odată cu acele întrebări care țin în corpul lor tot ce se poate exprima ca necunoscut, ca un cutremur continuu al firii care îl adăpostește și încearcă să își asume și să își continue drumul prin viață împreună cu mișcările lui tulburătoare.

Cum puteau oamenii să evite anumite subiecte, să nu vorbească?…

   Tăcerea nu își găsește loc în preajma acestei călătorii, călătorie pe care Stela o desface nod după nod și ale cărei legături, faceri și desfaceri le vede și le interpretează pe toate ca semne ale trecerii ei, ca urme pe care le urmează, dar pe care totodată le și amplifică cu ale ei. Stela știe că este vizibilă și că oricare trecere a ei va vântura fiecare pliu al necunoscutului pe care îl tot interoghează și cu care se completează conștient sau nu. Această vizibilitate îi asigură spațiul necesar prin care își poate face cunoscute și trimite celelalte personaje, interlocutorii ei, întrebările, acelea de la care nu așteaptă neapărat răspuns, ci acceptarea spunerii lor cu voce tare, acceptarea trimiterii lor prin peisajele drumului pe care îl parcurge.

Ce întortocheate i se păruseră la început străzile astea și cât ajunsese să le iubească…

   Actualitatea este pretextul necesar pentru Stela ca să se apropie cât mai mult de necunoscutul care îi străjuiește drumul, care o împresoară cu umbrele, cu tăcerile și cu răceala lui, însă toate necesare pentru a se apropia și a găsi liniștea ce va putea să o împace cu toate. Atât cât poate să împace o asemenea stare o fire mereu neliniștită, mereu întrebătoare, mereu căutătoare a căilor prin care se poate apropia și prin care poate comunica cu toți și cu toate care o completează cu împrejmuirile lor.

A tras adânc aer în piept și a ridicat privirea – un avion cât o pasăre ieșea dintr-un nor de forma unei păpădii imense. L-a urmărit cum lăsa pe cer, fără zgomot, o dâră albicioasă. Și-a pipăit brațul pe dedesubtul mânecii largi…

   De-a lungul acestui drum necunoscut înspre liniște Stela ne spune și ne face să vedem  multe, se pune în foarte multe stări pe care le însoțește cu sentimente, cu senzații, cu impresii și cu păreri care se mută firesc în fiecare neliniște și nesiguranță păstrate și mereu invocate din lumea ei, din acele zone ale intimității pe care refuză să le facă vizibile, să le aducă la vedere și pe care preferă să le discute cu ea însăși. Stela, de Simona Goșu este cartea în care ne întâlnim cu un exercițiu lung despre interogare, despre întoarceri spre sine ale fiecăruia dintre noi, despre acest întotdeauna necunoscut care ne însoțește pe fiecare drum, în fiecare călătorie desfășurată pe lungimile disponibilizate de firile noastre pentru a ne (re)găsi și accepta liniștea. Liniștea împreună cu tăcerile ei.

 

Gabriel ENACHE  este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…