Xxx Ce teoretician al lenei este Creangă. Citând „o babă”, spune că în tot anul trebuie să fie numai zile de sărbătoare, numai una de muncă, iar aceea să cadă duminică. Intoleranța lenei! Iar Setilă îi spune Împăratului Roș: Din mîncare și băutură las dacă ne-a întrece cineva; numai la treabă nu ne punem cu toți nebunii. Pe de altă parte, Smaranda muncește de cu zori și până-n noapte. La fel mai toți humuleștenii. Mă tentează să scriu despre următoarea temă: Munca și nemunca la Creangă. Ar trebui mai întâi de văzut cum se percepe munca în Biblie, în creștinism….Eh, vorba lui bădia Ion: Ce-a mai fi, a mai fi. ( R.P. )
Xxx Mă cheamă Părpăuță. Nu mă supăr de stâlcire, prietenul meu Andrei îmi zice Păr pă puță. ( R.P. )
Xxx Cuvînt nou: Liriște… (P.J. )
Xxx Analiză politică: între PC si PNL, Victor Ponta ar putea alege TV. ( B.C. )
Xxx Spuneam în copilărie un joc de cuvinte: Dacă și cu Parcă erau într-o barcă. dacă Dacă nu era Parcă parcă se-neca. ( R.P. )
Xxx Criza mondială de hârtie… Andreea Esca și-a printat fluturașul de salariu. ( B.C. )
Xxx Una dintre cele mai importante publicații online americane, Business Insider, pledează pentru cunoașterea limbii franceze, o limbă care contează la nivel politic și economic, dar care este în mod incontestabil limba culturii și a eleganței. Merită amintit un citat din Memoriile lui Thomas Mann, poate cel mai mare romancier german al secolului XX : „M-am întâlnit cu Titulescu pe plaja de la Cannes. Vorbea franceza mai bine decât mine! Ce om uimitor, Einstein este impresionat de inteligența lui”. ( Șt.P. )
Xxx Emil Boc a ajuns la nivelul fundației. ( B.C. )
Xxx Mi-e dor de vremea aia-n care toate trenurile se vărsau în mare… ( P.J. )
Xxx Oare de ce-mi plac aceste cuvinte ale lui Kafka? Un cretino e un cretino. Due cretini sono due cretini. Diecimila cretini sono un partito politico. ( P.A. )
Xxx Familia, sănătatea, pâinea și pasiunea sunt piese de rezistență în orice meserie. Zilnic înveți să le respecți. Restul sunt doar hituri… ( B.C. )
Xxx Iată un enunț categoric: puii din galantarele noastre sunt atât de plini de antibiotice, încât se vor vinde în curând pe rețetă… ( I.C. )
Xxx De când cu Facebook-ul ăsta, singurele care iți mai trimit din când în când câte un sms sunt băncile. ( B.C. )
Xxx Portret: A avut spaime și mirosea a nesomn. Dintr-un început nu știa a cui este. Se definea fără gest, fără cristale pedestre. Uneori, cînd vorbea, prelungea anumite silabe, așteptînd să îi vină salvatoarea consoană. Trăia de pe ieri pe statuia fără sfîrșit, ca un miel dus la-nviere. Dintr-o dată a înțeles mersul de melc și apoi marea tăcere. Ea nu mă iubea, avea doar cer de pierdut. Sărutul ei despărțea miere de fiere. Și încă ceva, cînd îi vorbeam se transforma în tablou, tabloul acela ce piere. ( P.J. )
Xxx Mă gândesc că unele fapte penale ar putea fi judecate de farmacii. Foarte multe dintre ele se prescriu cu lejeritate. ( B.C. )
Xxx Cînd ai sub ochi un singur cearcăn… acela-i al lui Stănculescu… Doru Stănculescu… ( P.J. )
Xxx Propun să se instaleze în guvern postul de vicerege… ( R.G. )
Xxx Mă uit la interviul lui Turcescu ( cu Băsescu) și în pauza publicitară a fost o reclamă pentru cei care au probleme cu coloana. ( B.C. )
Xxx „România continuă să fie inima care bate a Francofoniei europene”. Este concluzia unui raport al Adunării Naționale franceze despre starea limbii franceze în lume. ( Șt.P. )
Xxx Ar trebui să citiți: „Filantropia, neînsoțită de un proiect emancipator coerent, nu-și pune problema originilor inegalității, ci, dimpotrivă, le maschează, dând impresia că ceva se întâmplă totuși pentru a face viața oamenilor ălora mai ușoară. Dând de asemenea impresia că sărăcia lor e una din acele dimensiuni inevitabile ale existenței noastre, pe care trebuie să o tratăm cu înțelepciune, adică pasivitate, și filantropie.” ( D.T. )
Xxx Un parlamentar se duce la fast-food și vânzătorul îl întreabă: „aici sau la parchet?” ( B.C. )
Xxx Îmi place: Un ardelean și un oltean în tren… Ardeleanul îl serveşte cu o pălincă pe oltean, la care ăsta zice: măi nene, să ştii că şi eu am făcut anu’ ăsta o pălincă super, de 38 de grade. La care ardeleanu’: mă fecior, aia-i febră, nu-i pălincă… ( T.C. B. )
Xxx Am citit că: „Rusia cade demografic, e prădată de alcool, zace la dispoziția clanurilor mafiote, trăiește din exporturi de materii prime și organizează un imperiu de frontieră șantajând Ucraina, Moldova, Georgia și Armenia. Însă, în închipuirea tiraniilor, propaganda e cheia impresiilor, iar impresia e cheia adevărului.” ( D.T. )
Xxx S-o fi trimis cineva pe Halep și la Soci. La cât de determinată e fata asta precis luam o medalie la sanie, bob sau patinaj. ( B.C. )
Xxx Sîntem într-o anume măsură şi ceea ce cîntăm sau fredonăm. Cogitaţiunea aceasta, demnă de antologia lui Gîgă, mi-a trecut prin minte reascultând recent unele cîntece ale Silviei Chicoş, melodii care mi-au încîntat copilăria. Cu cîtă înfrigurare aşteptam în fiecare seară, lîngă radioul marca Tomis, să ascult la Noapte bună, copii glasul debordînd de bucuria vieţii al acelei zîne-pitice, gheboşate şi scăzute de boală, care în ultimele luni de viaţă era adusă pe braţe în studio! Vaporaşul „Vacanţa”, Cipolino (apropo, ştie cineva cum aş putea să ascult această melodie a ei dintr-o piesă de teatru povestind istoria „băieţelului-ceapă”?) sau Fotograful amator („Zîmbiţi, vă rog! Ha-ha-ha-ha! Ei, nu chiar aşa. He-he-he-he! Nu mişcaţi, nu mişcaţi… Vă mulţumesc!”) mi-au rămas definitiv în suflet. Cred că la fel au rămas în sufletele multor români cam de o seamă cu mine. ( R.P. )
Xxx La urma urmei și viața e o treabă de voluntariat… ( P.J. )
Citeşte şi
ROMAN FOILETON – Ionuț CRISTACHE; NERO, BRAC GERMAN, episodul 17 ( ultimul) …
LECȚIA DE ZBOR – Ioana PIOARU; ce să-i faci / așa e jocul…
CULTURA URBANĂ – Pompiliu ALEXANDRU ; Justificări comuniste…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE – Mihaela MARIN; Marea simulariadă…
REFLECȚII MINORE – Alexandru IACOB; Două sărbători ale iubirii…
CONEXIUNI – Ştefan POPESCU; Fragmentarium…
COSMOSUL DIN NOI – Ioan N. RADU; Oamenii de ieri ai Târgoviștei…
STRATEGII DE DISTANȚARE – Petre STOICA; Gânduri răzlețe…
CULTURĂ ȘI ISTORIE – Radu STATE; Târgoviștea anului 1917…
ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI – Constantin VAENI; Opinii critice?
CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI – Teodor Constantin BÂRSAN; Visul american și coșmarul corporat…
PLIMBĂRI BUCUREȘTENE – Cătălina CRISTACHE; Ilina și crema de ciocolată…
TERAPII ÎNGÂNDURATE – Ioan VIȘTEA; Invazia melcilor…
LA BORTA RECE – Radu PĂRPĂUȚĂ ; Alte lame de cuțit…
SUBSTITUIRI, confesiuni americane, episodul 5 – Dana NEACȘU…
JI-PISME DE SÂMBĂTĂ – Puiu JIPA; Zece altfel de poeme…
MELANCOLII – Constanța POPESCU; Prima noapte…
RAFTUL CU POEME – Ioan VIȘTEA; Dintr-un volum în pregătire…
JUNIORI DE CARABELLA – Marius Alexandru DINCĂ ; Sunt ceea ce iubesc…
CORESPONDENȚE SUBIECTIVE – Erica OPREA ; Pictura, tăcerea minții…
AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ – Puiu JIPA; România, plai de dormi..
PRIETENI LA CULTURA DE SÂMBĂTĂ – Lavinia Georgiana OPRESCU; Un suspin…