PARADIGME DIN POST-IZOLARE – Robert MARIN O experiență de design – Gheorghe și Boc…

La începutul mileniului aveam un birou de proiectare de arhitectură și design pe care eram pregătiți să îl folosim aproape la orice.  În orizontul larg de competențe pe care îl revendicam în acea perioadă era și designul scenografic pentru televiziune. Avînd această specializare pe antet am primit prin 2003 spre studiu „brief-ul” unui nou talk-show al lui Andrei Gheorghe. Trebuie spus mai întîi că Gheorghe, una din vedetele de vîrf ale trustului Media Pro din acea vreme, tocmai fusese salvat de Adrian Sârbu din fustele justiției după ce controversatul om de radio și televiziune a fost prins cu ceva marihuana în buzunar sau în plămîni, nu îmi mai amintesc. În spiritul loialității caracteristic celebrităților, Gheorghe a rîs în nas Pro tv-ului,   și-a dat demisia în aceeași lună și s-a mutat pe bani mai mulți la Antena 1. Așadar pregătit pentru un nouă lansare explozivă care să justifice pretențiile tuturor celor implicați, formatul emisiunii promitea confruntări tensionate pe nervii întinși ai telespectatorilor.  Acest show nocturn urma să devină rugul public pe care să fie perpeliți toți mai marii zilei sub privirile exaltate ale celor lipsiți de putere, un fel de pîine și circ dar evident, fără pîine.

Pentru a ieși în întîmpinarea așteptărilor mărețe ale realizatorilor tv mi-a venit o idee care la acel moment mi s-a părut extraordinar de bună: ce-ar fi dacă Gheorghe și cei doi invitați ai lui și-ar împărți cuvinte grele pe o platformă de sticlă care să plutească, suspendată la 2,5 m peste pardoseală, în fața unor gradene de spectatori însetați de scandal. Asociatul meu de la acea vreme (un tip cu o încredere în sine de granit) proiecta cu succes toate semnele competenței necesare pentru impresionarea executivilor din televiziuni. Hipnotizați de persuasiunea colegului meu, specialiștii TV au înghițit din prima, spre surprinderea mea, conceptul cu platforma transparentă. În scurt timp și cu multe aventuri a fost executat decorul în incinta fostului cinematograf Excelsior din Piața Chibrit din capitală.  La prima emisiune în direct, încercînd să acopere întregul spațiu al studioului, Gheorghe se oprește la jumătatea rampei ce cobora de pe platforma de sticlă și se sprijină nonșalant de cantul acesteia care era bordat cu tuburi fluorescente cu gaz spectral. În executarea acestei improvizații, vedeta tv a spart cu omoplații un astfel de tub neprotejat. S-au născut în acel moment trei posibilități: 1. să asistăm în direct la o sinucidere accidentală prin electrocutare, 2. moderatorul să se desprindă cu cioburi înfipte în spate și să defileze șiroind eventual sînge pînă la baza rampei, 3. să scape fără răni deschise și să își descarce înjurăturile în pauza de publicitate. Din fericire hazardul a extras varianta 3. În rest emisiunea a fost nespectaculoasă, nu tu dramă, nu tu tensiune, discuțiile au fost extrem de amicale, greul showului fiind pe umerii departamentului make-up care trebuia să gestioneze transpirația abundentă a unor invitați ce nu mai călcaseră în viața lor pe o pardoseală de sticlă.

Într-o dimineață, un coleg care din orice anunț făcea un mic spectacol, mi-a adus la cunoștință că în seara precedentă, în emisiunea live, un politician cu nume predestinat, Emil Boc, a căzut în cap de pe platforma mea (în această situație tensionată am fost investit fără dubiu ca autor singular al conceptului scenografic). Imediat am răsuflat ușurat, faptul că aflam a doua zi acest lucru de la colegul meu și nu în noaptea cu pricina de la polițaiul care urma să mă aresteze, era deja un semn de bun augur.

Ce se întîmplase? Accesul pe platforma de sticlă se făcea pe o pasarelă, tot din sticlă, lată de 2 metri, trebuie menționat că din motive dramatice și de poziționare a camerelor de filmare platforma și accesul nu aveau balustrade, nu puteam lăsa o nimica-toată cum ar fi siguranța în exploatare să strice fasonul unei emisiuni tv. Primul invitat din acea seară, d-na Ecaterina Andronescu a făcut fix un pas pe pasarela transparentă și a înghețat, Andrei Gheorghe a încercat să o deblocheze, dar în timp ce d-na Andronescu bălmăjea ceva cum că nu îi e frică de nimic, un operator neinspirat încerca să găsească un unghi de filmare utilizabil de sub pardoseală și oarecum de sub fusta doamnei, această nouă amenințare în cîmpul de atenție al femeii a înrăutățit major situația. În mod normal, Gheorghe trebuia mai întîi să conducă primul invitat la loc sigur, după care să îl preia pe al doilea, însă nerăbdătorul coordonator de platou l-a introdus pe Boc înainte ca Andronescu să fie depozitată în siguranță în fotoliul ei. Emil Boc, foarte zglobiu în acea vreme, nu a așteptat să se facă ordine pe pasarelă și s-a grăbit să strîngă mîna bărbătește moderatorului tv, problema a fost calculul greșit al traseului pînă la prezentator,  și atunci cînd a călcat pe lîngă pardoseală  a fost tras în jos inevitabil cu „g” mic (accelerația gravitațională).

Cea mai bună descriere a făcut-o administratorul de locație din partea  Antenei 1: „Domnul Boc a călcat cu piciorul drept razant pe lîngă limita pasarelei pornind deplasarea în plan vertical, cînd genunchiul stîng a ajuns în planul sticlei a încercat să se prindă fără succes cu mîna stîngă, această tentativă a produs o mișcare de rotație  a corpului care a făcut ca domnul Boc să aterizeze pe spate”. După această explicație demnă de un polițist veteran al brigăzii circulație, dl administrator a încheiat pe un ton emoțional: „ce să mai domnule, a căzut ca un sac de cartofi”.  Asociatul meu a venit cu o evaluare a evenimentului din altă perspectivă:  „S-a agățat cu unghiile de muchia pasarelei și a făcut praf dibondul de pe cant, a zdrobit cu spinarea practicabilul portocaliu cu tot cu structură, trebuie să îl înlocuim pe tot, a spart și neonul perimetral.” Dar, chiar el în cele din urmă a acceptat că prin faptul că a supraviețuit, Boc  a înclinat balanța analizei cost – beneficiu definitiv în favoarea noastră.

Îmi place să cred că în acest fel am avut și eu o contribuție, cel puțin marginală, la faima de început a domnului Emil Boc, clipul plonjeului a ajuns chiar și la NBC la „The Tonight Show” cu Jay Leno, marcînd astfel debutul în media din Statele Unite a viitorului premier al României. Interesant este că acel moment nu a fost cel mai palpitant pentru mine în experiența legată de show-ul Gheorghe, poate cu altă ocazie o să mai am prilejul să trăncănesc pe această temă.

Dar, pînă atunci vă propun, în final, acest link către punctul culminant al serii respective:. https://www.youtube.com/watch?v=B7kNj2mVCvU

R I P Andrei Gheorghe 1962-2018

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro