ortooxacell kiss2022.gif Flax

PARADIGME DIN POST-IZOLARE – Robert MARIN – Despre locuire – orașul și ingineria

Urbanistul și teoreticianul american Richard Sennett începe cartea „Building and Dwelling – Ethics for the City” (2018) prezentând semnificațiile distincte pe care cuvintele ville și cité le au în limba franceză. Autorul consideră că aici s-a produs pentru prima dată separarea la nivel de definiție printr-un singur cuvânt a orașului ca mediu fizic construit de orașul ca imagine mentală alcătuită din percepții, comportamente și convingeri. Chiar dacă evoluția în timp a acestor două cuvinte le-a adus semnificații destul de depărtate de diferențierea de mai sus, Sennett insistă că este necesară o astfel de interpretare de vocabular pentru a ne înțelege mai bine poziția în lume.

În limba română eu nu reușesc să găsesc această distincție în limbajul comun, se poate vorbi de diferența dintre mediul construit al orașului și spiritul orașului sau al zonei, dar nu avem termeni care să despartă simplu, natural, cele două fețe ale conceptului de oraș. Acest lucru se poate datora și faptului că la noi viața la oraș este o experiență relativ nouă, de doar câteva generații, în plus, această experiență a fost în mare parte forțată, urbanizarea, ca și modernizarea României, au venit la scară largă în perioada postbelică sub forma unei „traume istorice” observa Mihai Maci. Orașul, ca spațiu comun al locuirii, muncii, educației, divertismentului, etc. își punctează succesul în funcție de felul în care ocupanții lui participă simultan în acest sistem. E drept că vorbim de o structură cu toleranțe mari, că aceasta suferă pe parcurs dezechilibre ce par a se corecta doar cu alte dezechilibre, dar fundamental sistemul funcționează determinist, într-o mecanică a reciprocității, din acest motiv caracterul sistematic este mai important decât cel haotic, iar înțelegerea „de-a valma” a problemelor unui oraș, fără aprofundare, fără distincții, ne poate aduce mari deservicii. În cele ce urmează îmi propun să atrag atenția, la modul foarte general, doar asupra uneia dintre categoriile de analiză pe care reușim să o minimizăm sau chiar să o eliminăm din observațiile noastre: componenta inginerească.

Avem anumite sensibilități vizavi de ceea ce putem numi „orașul ca poveste”, spre exemplu: nu ne putem abține de la a recunoaște cu maximă autoritate ce este frumos și ce este urât, confundăm nostalgii personale cu puncte de inflexiune în evoluția orașului, iar când vine vorba de istoria lui arătăm cu degetul spre statui din bronz ce reprezintă bărbați ai altor epoci, foști edili, poeți, voievozi, cărora le datorăm bruma de demnitate ce ne-a mai rămas. Orașul este un produs cultural dar trebuie să înțelegem că și practicile culturale pot rezulta din ignoranță, ar trebui să știm că răspunsurile corecte nu au mereu forme familiare și că uneori rezolvările sunt contraintuitive, expertiza tehnică necesară soluțiilor concrete are aproape mereu surse necunoscute publicului larg și ar fi nerezonabil să credem că le putem înțelege și adopta instantaneu. Această distanță între problemă și rezolvare este umplută de observatorul grăbit cu soluții imediate pe orice ramură: trafic, gestiunea deșeurilor, spații plantate, încălzire, etc (cu observația că aceste rezolvări sunt mereu evidente dar că „nu se vrea”). Avem nevoie de mai multă răbdare în a înțelege ingineria ce lucrează tăcut în serviciul nostru, avem nevoie de mai mult studiu pentru a putea observa felul direct în care „ville” îl generează pe „cité”.

Cuvântul urbanism a fost introdus în 1859 de arhitectul catalan Ildefons Cerda (creatorul tramei urbane „cerdiene” a orașului Barcelona). Chiar dacă atunci temele domeniului erau diferite de cele de astăzi  (la început urbaniștii erau mai preocupați de problemele de sănătate publică decât de economia orașului) ceea ce au adus în discuție acei oameni a fost aspectul tehnic în rezolvarea problemelor la scara orașului, contribuția lor specială fiind recunoașterea importanței decodării și planificării spațiului urban. Fiind acum încă în pandemie m-am oprit la următorul citat din cartea mai sus menționată : „Ciuma a fost întotdeauna un pericol pentru orașe – Moartea Neagră a decimat o treime din Europa în evul mediu. Cum orașele moderne timpurii au devenit mai mari și mai dense – și totodată mai pline cu excremente – s-au transformat în grădini fertile pentru hrana șobolanilor și a bolilor purtate de aceștia. Dacă un prunc reușea să supraviețuiască nașterii (o realizare serioasă în acea epocă a obstetricii primitive), îl aștepta, în foarte multe cazuri, o moarte prin dizenterie adusă de apa murdară… Primii urbaniști care au încercat să atace viguros aceste probleme au fost mai degrabă inginerii decât doctorii. Ingineria civilă nu este considerată în general o carieră strălucitoare, dar inginerii au devenit eroii generației lui Cerda pentru că aceștia au gestionat problemele de sănătate ale orașului într-un mod mai activ decât doctorii care (la vremea aceea) nu aveau nicio idee despre cum pot preveni tuberculoza sau despre cauzele ciumei.

Oricât de necesar este bunul simț în viețuirea urbană, acesta nu este suficient pentru a descrie o imagine completă a vieții urbane, ca în orice domeniu profesional al modernității problematica este prea complicată pentru a fi pur și simplu ghicită. În plus capacitatea noastră naturală de analiză este distorsionată de predilecția memoriei pentru evenimentele supărătoare, Steven Pinker puncta, referindu-se la căile noastre de informare, că media nu raportează avioanele care decolează ci doar cele care se prăbușesc, sau mai profund poate, un mare scriitor rus spunea că „omul preferă să își numere necazurile dar nu bucuriile”. Pentru mai mult optimism puteți încerca să dublați fiecare lamentare la adresa unor politicieni identificați nominal, cu o declarație admirativă, prefabricată, către inginerii anonimi care ne asigură un confort urban decent.

 

ROBERT  MARIN  este absolvent de Arhitectură și de… „Carabella”  târgovișteană.

Distribuie:

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media