Gazeta Dambovitei | Cele mai noi știri din Targoviște și Dâmbovița

Ediția de luni, nr. 3655
29-11-2021

PARADIGME DIN POST-IZOLARE – Robert MARIN – De vorbă despre libertate

Există o variantă raționalistă a conceptului de libertate. Kant (ca să începem de la cel mai pretențios nivel) caută în competențele raționale ale omului sursa demnității și a libertății acestuia. Plecând de la distincția dintre heteronomie (legiferare exterioară – starea în care acțiunile sunt dictate de cauze externe rațiunii: conjuncturi, pofte, etc.) și autonomie (legiferare interioară – starea în care acțiunile sunt expresia rațiunii, a alegerii conștiente) filosoful german face o separare clară între dependență (lipsa libertății) și independență (libertate). Conform lui Kant, ca obiect al experienței aparținem lumii senzoriale, acolo acțiunile noastre sunt determinate de legile naturii și de regularitățile cauză – efect. Ca subiect al experienței însă, suntem situați într-o lume inteligibilă, aici, independent de legile naturii, suntem capabili de autonomie, capabili de a acționa după legi pe care le stabilim singuri. „Devenim liberi atunci când ne transferăm în lumea inteligibilă în care recunoaștem autonomia voinței”. Interpretarea de mai sus am preluat-o de la Michael Sandel dintr-un curs numit Justice, susținut la Harvard School of Law, care se găsește liber pe YouTube. Deși în viziunea lui Kant alegem singuri legile care ne dau libertatea, filosoful ajunge la concluzia că acestea vor arata în mare parte la fel pentru toți oamenii devreme ce rațiunea pură, dezlegată de subiectivismul temporar, nu poate ajunge decât într-un singur loc: la universalizare deci la imperative categorice. Într-o astfel de lumină libertatea este o funcție a alegerii morale, a datoriei, ea începe acolo unde se termină apetitul, este activă atunci când devenim în mod rațional stăpâni pe noi înșine, și se descarcă în influența individului asupra societății, de aici componenta morală. Prin contrast lipsa libertății este echivalentă cu abandonarea alegerii, cu suspensia responsabilității, cu cedarea în fața apetitului, dependența fiind rezultatul influenței naturii asupra individului.

Există și o variantă vulgară (în sensul de populară) a conceptului de libertate, aceasta, eliberată de idealismul unui gânditor precum Kant, este un produs cultural local generat prin acumularea pasivă a unei istorii de obicei injuste. Varianta vulgară românească a libertății este, în opinia lui Mihai Maci spre exemplu, mai degrabă înclinată către individualism, autosuficiență și autarhie. Fără să pot cita un studiu anume îmi vine să spun că la noi imaginea populară a libertății descrie lipsa grijilor, capacitatea (infinită dacă se poate) de satisfacere a poftelor și imunitate la repercusiunile propriilor acțiuni. Lipsa de libertate este asociată cu: îngrijorarea, abstinența, constrângerile regulilor sociale. Dacă vom face o paralelă între descrierea libertății kantiene și cea popular românească vom constata că ele definesc două stări perfect opuse.

Din fericire, există un întreg spectru de reprezentări ale ideii de libertate între universalizare și individualism ce pot fi discutate. Din păcate s-a făcut târziu iar astfel de conversații, ce rareori ajung la consens, par deja tardive. Mor mai mulți oameni decât ar trebui în țara noastră pentru că imaginea populară a demnității, a alegerii, a spațiului intim și a spațiului comun, a drepturilor și a obligațiilor, au rămas desfigurate sub decade de educație subfinanțată și un mediu cultural retrograd.

 

ROBERT MARIN este absolvent de Arhitectură și de… „Carabellă” târgovișteană.

Distribuie:

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


hymarco
novarealex1.jpg Valeriana

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
Gopo

CITEȘTE ȘI

soundservice SPMT
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Webhosting Armand Media