MIRACOLUL COPILĂRIEI – Marilena VIȘINESCU – De septembrie…

Zboruri

 

Tobele, bătând în vene,

calcă clapele pe umbre,

nici chitara n-are pene,

game-i cresc între vertebre,

muzica, hop, hop, un hohot

între oameni, între lucruri,

mai întâi, a fost un zgomot,

spațiul fin, mărunt, din zboruri…

 

 

Somn ușor, ușor, ușor…

 

Somnul, dacă vrei să-l prinzi –

doar un pic să te întinzi,

liniștea, apă adâncă,

are sufletul de stâncă…

Și cobori în sarabande

printre orele-ghirlande,

somn ușor, ușor, ușor,

vino iar încetișor,

adu mir, lumini, aghesme

și legende, snoave, basme…