Cum ar zice Wikipedia, Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare națională, care are loc anual în România pe 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta și efortul academic, stabilită prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie 2010. Și în alte țări europene, Ziua Culturii este dedicată unor unor personalități reprezentative pentru fiecare stat în parte: în Spania, Ziua Culturii Naționale este marcată de data morții lui Miguel de Cervantes, în Portugalia, ziua are legătură cu data la care s-a născut poetul Luis de Camoes, iar în Republica Moldova, Ziua Culturii Naționale a fost stabilită de către autorități tot ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu.
Înainte de a fi această sărbătoare națională pentru noi, 15 ianuarie este ziua în care s-a născut omul care ne luminează viața și cultura de 175 de ani, ca sufleor, copist, poet, student, prozator, dramaturg, jurnalist, filosof cunoscător al teoriilor lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, junimist, revizor școlar, bibliotecar și director de bibliotecă, visător, iubitor iubit și neiubit, plus multe altele de nație, minte și suflet: Mihai Eminescu. Nume scris mereu cu majusculele inimii lui, devenit etern în inima noastră!
Îl știm toți, de când eram școlari, de când îl recitam empatic sau emfatic alături de Mircea și Baiazid din întotdeauna ,,Scrisoarea III’’, cu emoție, eros și logos de programă de bac sau de vreo întâlnire, când pomeneam de ,,Luceafărul’’ și de ,,Sara pe deal’’. Cititorule, nu-i așa că te-ai gândit imediat la ,,geniu’’ și ,,Luceafărul poeziei românești’’? Dacă da, poți rămâne cu aceste etichete atotcuprinzătoare, din bunul mental colectiv.
Dacă nu, fără un galimatias franțuzesc, gen vorbire sau scriere greoaie, confuză, îți propun să îl vedem pe Eminescu prin ochii și din paginile unor români critici literari sau nu: ,,omul total al culturii noastre’’ (Constantin Noica), ,, Ca toți marii pasionați în toate, nu exclusiv în iubire, Eminescu practica gluma simpatică față de prieteni și satira acerbă împotriva inamicilor.’’ (Șerban Cioculescu), ,,creator de geniu’’ (Mihai Drăgan), ,, … a dat durerii sale, în chip precumpănitor, în poezia de dragoste tocmai acest sunet grav al melodiei, atât de expresiv în germană și pe care l-a transpus în poezia română, ca nimeni altul, fiindcă izvora în primul rând din propriul plâns.’’ (Zoe Dumitrescu Bușulenga), ,,Credința de până mai deunăzi că Eminescu e un meteor, ieșit din neant, ca un miracol fără nicio legătură cu trecutul, se dovedește falsă. Eminescu e cel mai tradițional poet, absorbind toate elementele, și cele mai mărunte, ale literaturii antecedente. Toate temele lui ies din tradiția românească, oricât de scurtă, și înrâuririle străine, pornite și acelea înaintea lui, aduc numai nuanțe și detalii.’’ (G. Călinescu). Acest mare critic român îl numește și ,, un poet universal, dar, ca oricare altul, nu izolat. Luceafărul e tipicul geniu al romanticilor […]’’.
Ce am putea adăuga? Multe, ar răspunde cartea, râul, ramul… Căci, parafrazând, viața și creația lui Eminescu sunt ,, de o simplitate complexă’’, iar rândurile-gândurile acestea sunt o poartă către lumea în care visăm și credem nu doar pe 15 ianuarie, lumea eminesciană. Poetul e al nostru, iconic, etern. Cu iertăciune, căci devin prozaică, e un fel de Nadia Comăneci sau Hagi, când treci de marginile țării și vrei să recunoști că ești român. Zâmbetul de validare al străinului ar trebui să aibă aceste nume, obligatoriu. Bine, și altele, de bune.
De ce? Dacă ar fi să citez un om drag spiritului meu și devenirii mele profesionale, ,,Parcă este un făcut cu noi, latinii orientali și ortodocși: succesele îndelungate ne jignesc profund, miturile ne zăpăcesc, și atunci încolțește în noi instinctul primar al distrugerii. De aceea vrem să dăm jos miturile, pentru a le reconstrui apoi, jeluindu-ne.’’ (Eugen Simion)
Până la următoarea citire, să gândim și să construim. Și, că tot e vreme lui, să ne salutăm specific, eminescian: ,,Trăiască nația! Sus cu dânsa! ’’
Târgoviște, 14 ianuarie 2025
Tatiana GHIȚĂ este absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, profesoară la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște, dascăl de elită al învățământului dâmbovițean…
Facebook
WhatsApp
TikTok
