O URARE… Dacă în lumea aceasta nu ești suficient de precaut să visezi, viața ta devine dezgustător de mecanică și ridicol de predictibilă. De aceea, prietene, eu îți urez să stai cât mai mult cu capul în nori, să fantazezi acolo minuni și să nu știi ce urmează să pățești!Într-un cuvânt, La mulți ani fericiți și levitație plăcută!
HUSA DIN LIVING
Am în living, o canapea mare și plăcută la stat pe ea, din perne cu puf. Te pui, adică, pe ea si, visând, te tot afunzi în puful ei, zile întregi! Dar, plăcută cum e ea, are un cusur: e albă și se murdărește cât ai zice pește. Și, ca și cum asta nu ar fi de ajuns, de fiecare dată când vine pe la mine, invariabil, soră-mea varsă cafea pe ea. Așa că, enervată, într-o zi a măsurat-o cu o ruletă și a comandat, numai ea știe unde, o husă de protecție.Husa e tare frumoasă și e făcută dintr-un material foarte scump. Îmi place mult. E de un alb absolut imaculat și se potrivește perfect.
Însă de când a pus-o soră-mea pe pat, când intru în living eu îmi aduc și un scăunel. Că umblu pe afară și nu vreau să o murdăresc.
DRAGI PRIETENI,
Vă redau mai jos, cuvânt cu cuvânt, fără să fi schimbat nici măcar o virgulă, mesajul pe care l-am primit în dimineața aceasta, la ora 5.00, de la doamna Mihaela Tudor, o cititoare din Belgia care a intrat in posesia unuia dintre cele zece exemplare semnal ale cărții. M-a emoționat mult, și m-am gândit să îl redau aici mai ales pentru cei care încă nu știu nimic despre această carte.
„Acum am terminat de citit Irene si trimisul lui Dumnezeu. S-a terminat repede. Prea repede! Cea mai complexă, completă, tulburătoare, profundă si fascinantă carte pe care am citit-o! (lista mea cu cărți citite e lungă). De fapt ce spun eu că am citit ? Am trăit aceasta carte, nu doar citit. Am trăit-o, cu toata ființa mea! Am fost pe rând, Irene, un fir de nisip, o picătura de ploaie, un fulg de zăpadă… l am văzut pașii lui Petrică. Am fost acolo, in metrou, când a apărut Pisica Galbenă. Am fost in sală la spectacolul de teatru. Am fost la biserică , in aeroport, am fost peste tot. Această carte ar trebui sa fie tradusă in toate limbile pământului! Această carte ar trebui sa devina un film! Eu o găsesc net superioara cărții „Melancolie” de Mircea Cărtărescu, pe care am văzut-o aici in librarii, tradusa in limba franceză. Am avut tendința să fac o asemănare între „Irene” si cartea „Une amie prodigieuse ” (My brilliant friend) de Elena Ferrante, dar am greșit, este cu mult mai bună și mai profundă. Această carte este o capodoperă! Felicitări, Maestre! Nu sunt critic literar, doar o umilă cititoare, iubitoare de literatură si de frumos. Mă consider o norocoasa, ca am locuit in același oraș cu o personalitate de talia dumneavoastră. Cu iubire si prețuire, Mihaela.
P.S. Am scris numai adevărul in mesajul meu. Nu sunt complimente! Eu nu fac complimente! Am început-o pe la 21h si am terminat o pe la 3 cred.(ora Belgiei) Încerc acum sa dorm o ora-două, daca reușesc, până plec la slujbă.”
Mulțumesc, doamnă, pentru orele din viața dumneavoastră pe care mi le-ați dat!
CONSTANTIN CIUCĂ este un foarte cunoscut poet, prozator și, desigur, fost profesor de „Carabella”… Puteți să citiți mai multe texte ale autorului pe www.kuppi.ro…