Cred că am o lipsă acută de căpșuni în organism, pentru că altfel nu-mi explic cum de am putut mânca ieri o găletușă întreagă. Acum mă simt un pic mai bine. Parcă mi-a mai trecut amețeala.
Prizonier în paradis… Am oprit mașina. M-am uitat la stânga, paradis. M-am uitat la dreapta, paradis. Care va să zică, eram prins. Așa că am deschis portbagajul, mi-am scos aripile, mi le-am montat pe spate și, de sus de pe munte, am planat prin aer în rotocoale largi pe deasupra mării până am aterizat, lin, exact pe prosopul meu alb întins pe nisipul fierbinte. În fundul gol. Pentru că în Paradis așa te țin ăștia: în fundul gol și în mare albastră.
Ce este fascinația… Fascinația e atunci când, fără să te oblige nimeni, și mai ales, fără să ai de câștigat din asta nici cât negru sub unghie, te pui în genunchi, te legi singur cu mâinile la spate și te uiți cu gura căscată la cineva ani și ani întregi dând ca prostul din cap în semn că da, da, vrei.
Imaginație… Atunci când există, imaginația bărbaților se compune, în cea mai mare parte, din fapte încadrabile între trei și șapte ani.
Paradox… Mie mi se pare că ești mai câștigat să fii urât și să te uiți la un om frumos decât să fii frumos și să te uiți la un om urât.
Vârstă… Ești tânăr atunci când dragostea te face să simți că ai mai mult viitor în faţă, decât trecut în spate.
Patiserie… Cred ca am o față de victimă atrăgătoare pentru că în ultimele trei zile era să mă calce mașina de două ori. Și nu oricum, ci chiar pe trecerea de pietoni, în timp ce ronțăiam concentrat un covrig. Într-o zi, unul cu susan, în altă zi, unul cu mac. După ce m-am înjurat politicos cu șoferii și ne-am făcut semne amiabile de mamă unul altuia, am reușit să ajung cu bine pe celălalt trotuar. Ceea ce vreau însă să spun e că mi-am dat seama cu ocazia asta cât de periculoși sunt covrigii pe zebră. Trebuie să am mai multă grijă. De acum încolo nu mai traversez decât cu ștrudel.
112 de Ziua Copilului… De Ziua Copilului am întotdeauna o problemă gravă. Mă refer la prietenii mei. Mișko are treisprezece ani și e șeful nostru. E cam prost, dar e cel mai mare. Dumi e la cercul de gimnastică, umblă cu ochelari șmecheri și se dă la fetele dintr-a șasea. E gagiul Nicoletei, slăbănoaga aia cu blugi din Italia. Pinu a împlinit săptămâna trecută zece ani și are pistol cu apă cu piston. Costi, de doisprezece, și-a făcut plasă de fluturi dintr-un ciorap de-ai maică-si și fuge prin iarbă ca apucatul. Vrea să își facă insectar. Eu am împlinit 63 de ani. Cum oare să mai mă joc eu cu ei în puța goală de-a indienii pe malul râului, fără să zbârnâie telefoanele la 112 și la Protecția Copilului?
CONSTANTIN CIUCĂ este un foarte cunoscut poet, prozator și, desigur, fost profesor de „Carabella”… Puteți să citiți mai multe texte ale autorului pe www.kuppi.ro…