Mărul şi… femeia!
Un proverb anglo-saxon ne învaţă că un măr pe zi ne scuteşte de medic. Credeţi că este o pură întâmplare sau vreo recomandare subtilă să renunţaţi la cine ştie ce bunătăţi? Nu, doamnelor şi domnilor. Vreau să vă mărturisesc acum că jumătate din mine se teme de deliciile bucătăriei, iar cealaltă jumătate se bucură din acelaşi motiv. De teamă dar şi de bucurie ce-ar fi să dăm o raită prin cămările iubirii, pe la marii gânditori care compară femeia iubită cu… deliciile gastronomice.
Începem cu Aristofan: „tu îl poţi face să se perpelească pe grătarul dorinţei…” Adică, o fripturică mică, mică, adăugăm noi. Apoi, Miguel de Cervantes: „a crede în făgăduielile unei femei, înseamnă să crezi că poţi ţine ţiparul de coadă”. Şi totuşi… Dulcineea… Ah, Miguel, Miguel! De, vorbe de bărbat! Continuăm cu Saint Paul Roux : „îţi sărut fruntea de zori, ochii de coacăză neagră, gura de rodie, portocalele sânilor şi trupul tău de ambră…” Aici nu mai comentăm!
Iar ca să închidem această paranteză ne-am oprit la Nietzsche. Iată de ce iubeşte el femeia şi ce comparaţie subtilă face. În opinia marelui gânditor orice femeie, fie că e blândă sau aprigă, nu poate să nu impresioneze un bărbat. Ce rămâne după o femeie? „O savoare amăruie rămâne până şi după cea mai dulce femeie”. Teoria negației, de…!
Aşa cum spuneam, un măr ne salvează de corvoada de a mânca altceva, dar şi de a merge la doctor. Dar pentru că şi doctorul e om cu dorinţe gastronomice, adică şi lui îi e foame, ce-ar fi dacă v-aţi gândi la plăcintă cu mere, scorţişoară şi zahăr vanilat. Este doar o sugestie pentru masa de sâmbătă, de duminică sau din orice zi, dar dorinţa fiecăruia e lege.
Cu bine şi cu bucurie!
Pușa ROTH este scriitoare, membră a USR, jurnalist, membră a UZPR, redactor-șef al Editurii Leviathan, redactor-șef adjunct al publicației Leviathan și, mai ales, dâmbovițeancă de-a noastră…