De ce scriu?
Scriu ca să mă bucur, să mă cert, să plâng şi să râd cu lumea. Scriind teatru, mi-am imaginat că am deschis o poartă spre lume, pentru a-i arăta ei, lumii, că uneori, din greşeală, poarta se închide şi viaţa noastră se închide şi rămânem într-un univers pe care nu-l mai putem supune, fiindcă regulile lui nu mai sunt ale noastre.
Aşa cred eu că putem râde sau plânge noi cu noi, noi de noi – este un exerciţiu de viaţă – şi astfel ne imaginăm că putem să supunem lumea. Este iluzia care alungă frica de moarte. Dureroasă comedie de viaţă, zadarnică dorinţă: teatrul din noi, ascuns după o copertă.
Pușa ROTH este scriitoare, membră a USR, jurnalist, membră a UZPR, redactor-șef al Editurii Leviathan, redactor-șef adjunct al publicației Leviathan și, mai ales, dâmbovițeancă de-a noastră…