LUMEA DE DINCOLO DE CURCUBEU – Pușa ROTH – Reamintiri

Ziarist şi scriitor…

   La temelia celor două meserii stă dialogul. Ca ziarist ești „istoricul clipei”, ca scriitor dai dimensiune unei clipe. Ca ziarist trebuie să fii om al prezentului, să ai mereu întrebări salvatoare, să simți evenimentul, să știi ca în secunde să spui esența. Ziaristul trebuie să fie concis, scriitorul își poate permite răsfățul unei metafore, își poate oferi timp sieși și operei sale.

   Ziaristul trebuie să fie mereu contra cronometru, fiindcă știrea nu te așteaptă să te gândești prea mult. Eu cred în importanța informației fără păreri personale. Atunci când emiți păreri, trebuie să te informezi din mai multe surse, ca să nu presupui, că a-ți da cu presupusul e boală grea în presa românească. Ca scriitor îți poți permite luxul să presupui, fiindcă opera ta, creația, devine ficțiune, chiar dacă pornește de la un caz real. Autorul dezvoltă subiectul, îl personalizează, ceea ce, în cazul gazetăriei, nu ar trebui să se întâmple. Urmărind azi o știre la diverse canale media, ajungi la concluzia că ai subiect de roman, de teatru etc. Din păcate!

   Gazetăria e mult mai apropiată de dramaturgie ca idee de dialog, dar ca principiu sunt, sau ar trebui să fie, ca două esențe ce nu pot fi combinate. Așa ar trebui. Mereu mă gândesc la meseria de gazetar, la frumusețea ei și la verticalitatea informației. Mereu! Dincolo de forma „primară”, să spunem așa, a gazetăriei, a transmiterii informației, există multiple forme în care gazetari cu experiență și har dezvoltă informația, o analizează, ca ea să ajungă la publicul țintă „dezvăluită de mistere”. Dar și în aceste cazuri, comentariile, analizele, dezbaterile trebuie să se bazeze pe fapte reale, pe informații sigure, nu pe presupuneri. Deontologia profesională ar trebui să primeze.

   Scriitorul își poate permite luxul să fie extravagant în gândire, să interpreteze, să adauge, să creeze și să recreeze lumea pe care a luat-o în vizor. Scriitorul poate crea lumi nebănuite, poate anticipa, e treaba lui, e conștiința lui, poate să meargă cu fantezia, dacă o are, oriunde dorește. Scriitorul nu aduce atingere la persoană, el nu e obligat să dea drept la replică. Replica o dă cititorul. Și timpul…

 

Pușa ROTH  este scriitoare, membră a USR, jurnalist, membră a UZPR, redactor-șef al Editurii Leviathan, redactor-șef adjunct al publicației Leviathan și, mai ales, dâmbovițeancă de-a noastră…