FIZIOLOGIA GUSTULUI
4.Felurile de mâncare și farfuriile
Doamnelor şi domnilor, vă propun să facem un scurt popas la Curtea Franţei pe timpul Regenţei, perioadă ce corespunde începutului domniei lui Ludovic al XV-lea, când Franţa a fost cârmuită de un Consiliu de Regenţă prezidat de ducele Philippe D’Orleans.
Într-o perioadă de schimbări economice, de dezvoltare a agriculturii şi a comerţului exterior, adică o perioadă destul de frământată, viaţa de societate devine tot mai rafinată. Saloanele se înmulţesc, oamenii din înalta societate îşi dau osteneala să fie spirituali. Ducele D’Orleans, avea destui prieteni pe care îi invita la o masă fină şi meşteşugit întocmită. Pe masă tronau fripturi neînchipuit de fragede, plachii îmbietoare şi curcani falnici burduşiţi cu trufe.
În 18 ani de pace, din mâinile bucătarilor au ieşit adevărate opere de artă, iar duhul ospeţiei s-a întins la toate clasele sociale. După cum notează în cartea sa, Brillat –Savarin, „pe la anul 1740, un prânz de zece persoane era alcătuit astfel: felul întâi: ciorbă, un rasol simplu de viţel şi diverse gustări. Felul doi: un curcan, mâncare de legume, salată şi, uneori, o cremă. La desert se serveau : brânză, fructe şi dulceaţă. Cafea se servea foarte rar, dar aceasta era suplinită de un rachiu de cireşe sau de mac, noutăţi la vremea aceea”.
Atenţie, doamnelor şi domnilor! Farfuriile se schimbau numai de trei ori: după ciorbă, la felul al doilea şi la desert. Vremuri şi moravuri. Cât despre mine, numai de bine.
Pușa ROTH este scriitoare, membră a USR, jurnalist, membră a UZPR, redactor-șef al Editurii Leviathan, redactor-șef adjunct al publicației Leviathan și, mai ales, dâmbovițeancă de-a noastră…