FIZIOLOGIA GUSTULUI
3.Revoluțiile culinare ale Valahiei
Continuăm şi în această sâmbătă să aflăm detalii despre mesele bătrânilor noştri din veacul al XVIII-lea, răsfoind cartea lui Anton-Maria Del Chiaro, „Istoria modernelor revoluţii ale Valahiei”.
Pe italian îl miră foarte multe lucruri, dar cel mai tare îl miră faptul că valahii au oroare de mâncare de broaşte, broaşte ţestoase sau melci. Tot el remarcă aproape fericit că „în ultima vreme sau introdus la mese melcii, care se mâncau cu multă poftă. Pentru a face rost de această delicatesă pentru masa domnitorului, soldaţii sunt trimişi la Târgovişte, la mănăstirea Franciscanilor, loc în care cu siguranţă găseau melcii mult doriţi. După masă toată lumea se întoarce în odaia în care s-a servit vodca, pentru a-şi spăla mâinile şi gura. Pentru acest scop apa e adusă în lighene turceşti, de aramă spoită, cu capace găurite, lucrate cu multă artă şi aduse special din oraşul Serai din Bosnia. După spălat unii mai beau un pahar cu vin, dar tot atunci se aduc cafelele care sunt servite odată cu narghilelele. Mesele valahilor sunt foarte îmbelşugate”, dar adaugă Del Chiaro, nemulţumit de mâncărurile valahilor care ,,sunt servite destul de reci, căci în Valahia bucătăriile sunt în fundul curţii şi deci departe de casă”.
Vremurile s-au schimbat, la fel şi obiceiurile, dar cred că pofta de mâncare şi-a păstrat dimensiunea. Şi eu, acum când sporovăiesc despre toate cele câte s-au întâmplat, simt că foamea-mi dă târcoale. Ce mai, poftă bună şi o zi pe măsura aşteptărilor dumneavoastră!
Pușa ROTH este scriitoare, membră a USR, jurnalist, membră a UZPR, redactor-șef al Editurii Leviathan, redactor-șef adjunct al publicației Leviathan și, mai ales, dâmbovițeancă de-a noastră…