LONDRA LA PAS – Cristian Gabriel GROMAN: Jocurile copilăriei…

Când primul fulg de nea anunţă sosirea unei noi ierni, frumoase amintiri din anii copilăriei mă năpădesc…

 

Copil fiind, mă bucuram nespus de sosirea iernii, pentru că ştiam că vacanţa-i aproape, cu toate bucuriile ei.Şi ce cald şi bine era la gura sobei, lângă bunicuţa care spunea poveşti cu feţi-frumoşi, balauri şi Ilene-Cosânzene de mă lua somnul, privind la focul ce ardea mocnit, cu limbi jucăuşe…Când mă trezeam, în toată casa mirosea a cozonaci şi-a scorţişoară şi-o muzică de colinde îmi umplea sufletul de bucurie, iar bunica îmi spunea:

– Ia fugi şi uită-te pe geam…

Şi-afară… ce să vezi…totul era alb, în curte, pe stradă, pe case, copacii îşi aplecau crengile sub greutatea omătului şi ningea într-una, fără încetare, ca-n poveşti.

Iarna, eu şi frăţiorul meu mai mic, nu ne mai săturam să ne jucăm; era vremea săniuşului şi-a bătăilor cu bulgări de zăpadă, iar tata ne făcea câte-un om de zăpadă mai înalt chiar decât el, de ne minunam ce mare era, cu nasul de morcov şi căciula dintr-o oală, pusă ştrengăreşte,   pe-o ureche. Apoi venea vacanţa la bunicii de la ţară… De-abia aşteptam să ajungem, îmi plăcea mirosul de foc de lemne ce ne întâmpina încă de la intrarea în sat,totul era tăcut şi alb, doar fuioare albe de fum se ridicau alene din coşurile caselor, parcă adormite, sub zăpadă. Însă înăuntru, toată lumea se pregătea cum se cuvine pentru Sfânta Sărbătoare a Crăciunului…

De Ignat, tataia ascuţea cuţitul cel mare, de vânătoare, şi împreună cu tata şi vreo 2 vecini, treceau  voiniceşte la tăiatul porcului. Gospodinele (mama şi mamaia) trebăluiau prin casă, fierbeau ţuica si vinul pentru „pomana porcului” ce avea să urmeze şi pregăteau toate vasele pentru bunătăţile ce aveau să le facă: cârnaţi, caltaboşi, şuncă, tobă, jumere…  După ce-l pârleau pe „Ghiţă”, îl „bărbiereau” şi-l spălau bine, îl înveleau cu o pătură, să nu-i fie frig, iar noi ne suiam călare pe el, tata îi făcea semnul Sfintei Cruci pe frunte, îl freca cu sare şi mălai şi rostea tradiţionala urare:

-Să-l mâncaţi sănătoşi, cu întreaga familie!

Şi noi de-abia aşteptam şi-l rugam pe tataia să ne umfle şi să ne dea băşica porcului cu care, ce mult ne mai jucam… Apoi venea seara, când mergeam să colindăm şi pe la case să urăm, ne luam câte-o traistă pe umăr şi începeam să batem din poartă-n poartă strigând cât ne ţineau plămânii:

-Primiţi cu colindul?

Și-apoi începeam cu „Domn, Domn, să-nălţăm” şi „ La anul şi la mulţi ani! ” Nici nu mai simţeam gerul care crăpa până şi pietrele… Când ne întorceam acasă, traistele erau doldora de nuci, mere, covrigi şi colăcei, iar în noaptea de Crăciun, ce bine mai era… Stăteam toţi, la gura sobei, tata făcea friptura la grătar, tataia scotea vinul in ulcele şi toţi eram veseli şi fericiţi, povestind şi gândindu-ne cu drag la Domnul nostru Iisus ce s-a născut într-o seară într-un staul din Betleem… Şi întotdeauna mi-a plăcut iarna, cu haina ei albă şi cu bucuriile ei multe…

Acum, când scriu aceste rânduri, suntem departe de locurile noastre scumpe, bunicii nu mai sunt demult printre noi, însă-i simt cum ne privesc cu dragoste, de undeva, de sus, iar noi aşteptăm să ne întoarcem acasă, să ne îmbrăţişăm cu drag părinţii şi să petrecem alte Sărbători pline de farmec şi-o altă iarnă ca-n poveşti…

 

CRISTIAN GABRIEL GROMAN este poet, prozator și pianist, locuiește și muncește (de nevoie) la Londra și este, mai ales, absolvent de CARABELLA…

 

Citeşte şi

Dana NEACȘU, în AMERICA LA NOI ACASĂ scrie despre PITITA copilăriei (în Pucioasa natală)…

 

Cătălina CRISTACHE, în PLIMBĂRI BUCUREȘTENE  povestește despre UN JOC ARGINTIU…

Constantin VAENI, despre JOCUL DE-A ROMÂNIA, în rubrica ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI…

 

Dor de copilărie în POEZII, cu doamna Constanța POPESCU…

Mihai Bogdan VLĂDUCĂ , juniorul nostru, despre jocurile copilăriei sale, abia încheiate…

 

Joc/joacă în AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ, de Maestrul Puiu JIPA…

 

Leapșa cu părinții în REFLECȚII PEDAGOGICE, rubrica săptămânală a Alexandrei VLADOVICI…

 

Mendebilul și flacăra violet a nostalgiei, în CULTURA ONLINE, cu Daniel TACHE…

Amintiri din copilărie (blocurile, jocurile), cu Radu STATE în CULTURĂ ȘI ISTORIE (recentă)…

 

Alte amintiri din copilărie, într-o rubrică nouă, ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI, a doamnei Mariana STATE OPREA…

 

Fiecare se joacă în felul său, în CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE, rubrica de fiecare sâmbătă a doamnei profesoare Mihaela  MARIN…

Arta lui Magister ludi, în CULTURA URBANĂ a lui Pompiliu ALEXANDRU…

Despre jocurile de putere (în Siria), în rubrica săptămânală CULTURA GLOBALĂ, a domnului Radu GEORGESCU…

Jocurile copilăriei? O întrebare în CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI, cu Teodor Constantin BÂRSAN…

Joc și joacă și în PICĂTURA  CHINEZEASCĂ…

Romanul foileton A DOUA FAȚĂ joacă episodul al șaptesprezecelea…