Avântul luat de activitatea economică, industrială și comercială din a doua jumătate a secolului al XIX-lea impunea necesitatea unui mijloc de transport rapid, direct al mărfurilor, al legăturilor cu celelalte localități. Așa a apărut prima cale ferată București-Giurgiu, la 26 august1869.
Răscumpărarea de către statul român, între anii 1881-1889, a căilor ferate care fuseseră concesionate societăților străine, progresele obținute în administrarea și exploatarea acestora au dus la hotărârea luată de către organele de resort ca proiectarea și executarea lucrărilor feroviare să se facă de către ingineri români.
Dezbaterile ca rețeaua căilor ferate să treacă și prin urbea noastră au fost aprinse, animând întreaga populație a orașului, unde pulsa o puternică viață comercial-negustorească. Necesitatea unui mijloc de transport rapid va fi reliefată într-un articol publicat în Ziarul „Armonia”, la data de 6 decembrie 1882: „Târgoviștea singură, printr-un complex nenorocit de circumstanțe a rămas străină acestui concert general de ameliorări, de situațiuni împuternicite și prospere. E timpul acum, după o așteptare de ani, ca și orizontul ei să se limpezească, ca și vechia cetate cu suveniruri mărețe din veacuri de glorie să arunce haina mohorâtă a nepăsării și somnolenței.” Întreaga suflare a urbei era ferm convinsă că „viitorul, viața, fericirea Dâmboviței și a Târgoviștei erau chestiunea Drumului de Fier”.
În acest scop, Comuna urbană Târgoviște va da curs cererii Direcției Generale C.F. R. și va expropria o suprafață de 18 ha. și 7120 m2, aflată în comuna Colanu, în vederea construirii Căii Ferate Titu-Târgoviște. În ședința extraordinară din 7 martie 1883, Comitetul urbei Târgoviște, pornind de la ideea că edificarea căii ferate va aduce avantaje însemnate comunității, hotărăște să cedeze pro-bono terenul expropriat Direcției Generale C.F.R., având și acordul Comitetului Permanent al Prefecturii, care prin adresa nr. 591/17 iunie 1883 îi mulțumește pentru hotărârea luată.
Inaugurarea căii ferate a avut loc la 2 septembrie 1883, pe traseul: Titu, Nucet, Văcărești, Târgoviște, având gara amplasată la punctul „Ciocârlan”, locul unde astăzi începe podul peste calea ferată în drum spre Găiești. Abia în anul 1903 s-a dat în folosință construcția actualei gări. Primarul Iancu Nicolaescu a avut onoarea și bucuria de a întâmpina, pe peronul gării, primul tren sosit de la Titu, însoțit de entuziasmul general al populației adunată în număr mare.
Apariția în 9 februarie 1889 a Legii care prevedea trecerea asupra statului a terenurilor expropriate, declarate de utilitate publică cu lichiditate, a generat un litigiu îndelungat între Primărie și Direcția Generală a C.F.R. care va refuza să achite contravaloarea terenului, obligată fiind de lege, prevalându-se de faptul că Primăria i l-a oferit pro-bono. Astfel, în ședința publică care a avut loc la Tribunalul Dâmbovița, în data de 3 mai 1898, prezidată de către judecătorul Ion Al. Brătescu (scriitorul), numit director pentru conducerea operațiunilor de fixare a indemnizației cuvenită Primăriei pentru terenul declarat fond de utilitate publică folosit de Direcția Generală a C.F.R. la edificarea Căii Ferate Titu-Târgoviște, juriul va emite Ordonanța care va cuprinde: fixarea sumei de 11.227,20 lei pentru terenul expropriat, situat în comuna Colanu; primăria va trebui să dovedească, în urma unei hotărâri judecătorești dată de către instanțe competente, că are dreptul de a încasa despăgubirea; se va trimite către Direcția Generală a C.F.R. decizia Tribunalului cu caracter executoriu, cu obligația ca aceasta să consemneze suma de 11.227,20 lei care să fie depusă și să rămână până când părțile se vor înțelege prin bună învoială sau până când vor fi motivate definitive de către instanțele competente.
În ședința publică din 23 mai 1898 a Tribunalului Dâmbovița, patronată tot de către judecătorul Ion Al. Brătescu, juriul va da câștig de cauză Primăriei Târgoviște, obligând Direcția Generală C.F.R. să achite acesteia suma de 11.227,20 lei, reprezentând contravaloarea terenului expropriat pentru utilitate publică. Interesele Primăriei au fost apărate de către avocatul Constantin Nicolaescu, care a demonstrată că aceasta poseda dreptul de proprietate asupra terenului înainte de expropriere.
Cu toate că Hotărârea Tribunalului Dâmbovița a rămas definitivă și executorie, întrucât Direcția Generală a C.F.R. nu a mai atacat-o la instanța superioară, aceasta a tergiversat renunțând în continuare la punerea ei în aplicare, motivând faptul că a primit terenul pro-bono. Astfel, prin adresa nr. 3037/17 iulie 1899, Primăria Târgoviște va înainta o somație către Direcția Generală a C.F.R. în vederea achitării sumei ce i se cuvine, stabilită de către instanțe pentru terenul expropriat, folosit de către aceasta la edificarea Căii Ferate Titu- Târgoviște, demonstrând că poseda titlul de proprietate înainte de expropriere. Primăria a mai făcut și alte demersuri, adresându-se chiar primului ministru I.C. Brătianu, ca să intervină în vederea recuperării sumei cuvenită.
Tergiversarea primirii despăgubirii pentru terenurile expropriate din comuna Colanu a stârnit nemulțumirea și a unui grup de cetățeni format din: Mihai Stan Alexe, Bănică Cega, Nicolae Negoiță, Tănase Cosma, Niță Ion Savu, Ioniță Arabagiu, Gheorghe Stănescu care s-au adresat Primăriei Târgoviște, cerând să li se plătească sumele cuvenite pentru terenurile care le-au fost expropriate. Nu posedăm date dacă suma cuvenită a fost recuperată vreodată de către Primăria urbei Târgoviște.
Doamna Catrinel Lăzărescu-Tănase scrie, cu sufletul deschis, despre Târgoviștea noastră și este martora unor istorii impresionante ale Cetății…
Facebook
WhatsApp
TikTok
