Spuneam într-un articol anterior că voi scrie despre haos, despre haosul care se pare că ne definește lumea, realitatea exterioară, socială și politică, un haos care aduce un iz de aparentă libertate și de anarhie. E de ajuns să trecem în revistă ultimele orori petrecute în România, corupție, violență, crime, accidente, apatie, infracționalitate și, desigur, iarăși corupție. În partea evoluată și civilizată a Europei, o civilizație își trăiește agonizând ultimele clipe, Roma este jefuită și distrusă din nou, între drepturi, vinovăție istorică și cenzură europeanul bănuiește o ghilotină dincolo de paravanul multicolor și multi incluziv. Unii se agită încercând să răstoarne liderii corupți, care vor să îi transforme încet în sclavi, în minorități indezirabile, alțîi își pozează posteriorul în oglindă și ronțăie crispy strips. Imigrația masivă continuă în Europa incluzivă și tolerantă, continuă pe șest, încet dar sigur, pentru cei ce au ochi să vadă. Pe de o parte, ni se dă impresia că trăim în libertate, într-o epocă liberă și avansată fără precedent. Sloganul acesteia ere ar fi: „e libertate, fă ce vrei! technology, the future is bright„. Pe de altă parte, războiul continuă să amenințe Europa, tragediile continuă și ele, dar acum cu mai puțină slavaukraina, pentru că noul scop e să salvăm planeta, condamnându-ne încet încet la lipsuri, la frig și foame. Asta că să scăpăm de dependență față de petrolul și gazele rusești…. Ba nu, scopul e să salvăm pe Greta… sau planeta… nu contează.
Războiul în care noi suntem victime, pentru că refuzăm în mare măsură să fim măcar combatanți, este războiul minții. Informațiile zboară dintr-o parte în alta mai frecvent și mai rapid decât dronele și rachetele și nu mai știm în cine sau în ce să credem. Dacă avem o opinie sau alta, suntem putiniști sau oi, iar dacă suntem sceptici și refuzăm să adoptăm o poziție, un „narative” suntem ignoranți, învechiți, comuniști, fasciști și așa mai departe. Dialogul a murit, traiscă și calomnierea și insultele, căci Noul Om și-a extirpat facultățile de gândire critică și discernământ. Am o înjurătură, o etichetă, un hashtag și un block friend pe facebook și nu mi-e frică să le folosesc.
Haosul în care trăim de fapt este mai elaborat, mai pus la punct și programat decât ne putem imagina. Niciuna dintre schimbările social-politice de azi nu a fost gândită peste noapte. Ele sunt rodul unor munci laborioase, al unor proiecte care au fost începute acum jumătate de secol. Nici haosul politic, nici cel economic, social, cultural, local, național sau internațional, nici creșterea alarmantă a prețurilor, nici politicile verzilor de pauperizare forțată, nici imigrația masivă, nici distrugerea civilizației europene și a tradițiilor naționale, europene și creștine, în special, nici războaiele, nici miile de miliarde investite de NATO în războaie proxy nu sunt aleatorii. Nici măcar războiul informațional nu este aleatoriu. Atunci când haosul domnește, cineva profită pentru a face „ordine”, propria sa idee de ordine. Este un fapt pe care îl putem observa cu ușurință în istorie, în special în istoria secolului al XX-lea..
Când ceața se va disipa, îi vom vedea clar pe inginerii haosului, unii din noi însângerați sau muribunzi, alții îngenunchiați, legați cu lanțuri grele, iar ei triumfători cu biciul în mână. Dar va veni un timp al răzbunării și pentru acești ingineri ai haosului, totul e să nu ne pierdem mințile, speranța, curajul și, mai ales, sufletul. Foarte frumos îi spune Mântuitorul Iisus Hristos, în Gradina Ghetsimani, Sfântului Petru: „Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu, dar Eu m-am rugat pentru tine, iar tu oarecând întorcându-te, întărește pe frații tăi.” De nu ne ar cerne și pe noi, căci tare mă tem că nu ar mai rămâne mai nimic. Dar „pentru că ajunge zilei necazul ei„, e important să știm că de 365 de ori apar în Biblie cuvintele: „nu-ți fie teamă!”.
Teodor Constantin BÂRSAN este sociolog, poet și prozator, corporatist de… Irlanda, dar nu a uitat Târgoviştea adolescenţei lui…