Dimineață, devreme, când încă este întuneric îmi place să admir orașul. Luminile orașului deasupra apei, portul singuratic… Să stai să fumezi o țigară, să ți bei cafeaua în liniște și să admiri orașul.
Dimineața, devreme, ești cât mai aproape de începuturi, de creație. În timpul zilei se manifestă tot ceea ce nu mi place, tot ce-i vulgar și fără semnificație, absurd. Am un bar preferat, aproape de docuri. Un bar al docherilor unde se adună localnicii și unde toți se cunosc între ei… Un bar fără pretenții, unde asculți muzică country, îți bei berea în tihna și îți aștepți vaporul… Chiar și canapelele sunt în așa fel încât te duc cu gândul la interiorul unui feribot sau vapor. Îți bei berea sau whiskey-ul și te uiți afară pe geam, către port, către docuri, către luminile și orașul care se reflectă în râul ce duce către ocean.
M-am născut, am copilărit și am crescut privind către lacul meu din Pucioasa. Nu-i de mirare că subt atașat de locuri și locuințe maritime, nu-i de mirare că pot privi ore în șir la luciul apei, că pot fi fascinat de valuri fără a mă plictisi. Aici nu te gândești la vremuri grele, resetări, restricții, limite, scumpiri, dictaturi, tiranii globale, democrații, demoni cu chip de om. Aici nu te gândești că, în beciurile istoriei, dreptatea și justiția sunt torturate, adevărul este așezat pe un pat procustian.
Aici, berea neagră, țigara, rochia înflorată a unei fete frumoase, doi bătrâni care discută sau care își amintesc de vremuri mai bune te țin departe de gânduri apocaliptice. Sau, dacă te gândești la așa ceva, o faci cu detașare. Nu am un vapor pe care să mă urc, când îmi termin berea, de pe puntea căruia să privesc orașul și să îmi fumez tutunul John Players Navy Cut. Dar aștept… aștept următorul vapor… următorul vapor care va veni… n zori… odată cu pescărușii… odată cu Dumnezeu…
TEODOR CONSTANTIN BÂRSAN este sociolog, poet și prozator, corporatist de… Irlanda, dar nu a uitat Târgoviştea adolescenţei lui…
Facebook
WhatsApp
TikTok
