Deseori m-am întrebat de ce nu se scriu utopii, ci doar distopii, de ce nu lumi minunate fără ură, crimă, control, înregimentare, îndoctrinare, războaie, cu oamenii fericiți, bucuroși, prietenoși, sănătoși, plini de empatie și iubire față de aproapele lor, trăind în și aproape de natură?
Dar întocmai așa o văd și cei care „cred în utopii”. Pentru totalitariști și comuniști 1984 este un manual, pentru cei ce doresc înregimentare completă și un regim de sclavagism ilustrat ca un fel de mare beneficiu, un bine al tuturor; 1984 a lui Orwell, Noi a lui Evgheni Zamiatin ilustrează o realitate „perfectă”. Pentru obsedații de putere și posedații ideologic Minunata lume nouă a lui Huxley pare a fi sistemul ideal de îndoctrinare, control social-psihologic, mind control. Pentru că și în cele mai dezvoltate și prospere societăți și țări există corupție, există un, o utopie rămâne o utopie. Să vrei ca toți oamenii să fie buni, ascultători, obedienți, egali, generoși pentru că așa le spune statul este o contradicție în termeni. Cu siguranță nu mai poate fi o utopie, un loc bun. Înseamnă că sistemul, statul Big Brother dorește roboți, sclavi și și nu oameni liberi. Poate de aceea sau, mai degrabă, cu siguranță de aceea în Biblie nu există constrângeri. Există consecințe după modul și felul în care ți-ai trăit viața și ai libertatea de a alege, dar în timpul vieții nu iți pune nimeni pistolul la tâmplă să fii obedient sau să donezi bani sau să iți donezi o parte din avere. Totul rămâne la latitudinea omului.
Tind să cred că Dumnezeu nu este un contabil care ne numără păcatele ci, asemenea unui cardiolog, ne privește și ne ascultă inima. Asta nu înseamnă că orice păcat este uitat pentru că avem o inimă bună ci mai degrabă inima iți vă dicta acțiunile, iar căința vine din inimă. Iisus Christos nu promite o viață ușoară și lipsita de suferințe, nu promite o utopie și nici o distopie. Este un drum de parcurs pe care îl putem străbate cu El alături, fără să fugim de greutăți ci mai degrabă să I le încredințam Lui, căci le va lua asupra Sa. De aceea Iisus, iar în consecință credința și învățăturile creștine, sunt cu mult peste și transcend utopiile și ideologiile. Raiul este deasupra oricărei utopii. Ai libertatea de a alege. Vrei să Îl urmezi? Atunci asumă-ți acel drum și vei avea ajutorul Său. Nu vrei să Îl urmezi atunci iți asumi consecințele. E o chestiune de alegere. Nu putem pretinde, dacă nu Îl urmăm, să primim aceleași daruri, aceleași recompense. Dar dacă decidem să Îl urmăm, nu o facem singuri. Și poate în aceasta constă frumusețea învățăturilor, a credinței creștine și a iubirii lui Cristos și a lui Dumnezeu. Avem libertatea de a decide, iar dacă decidem să Îl urmam pornim împreună cu El pe drum, niciodată singuri.
TEODOR CONSTANTIN BÂRSAN este sociolog, poet și prozator, corporatist de… Irlanda, dar nu a uitat Târgoviştea adolescenţei lui…