Importanța Cuvântului este un lucru clar stabilit în Sfintele Scripturi. Dincolo de înțelesul Cuvântului Logos, Cuvântul Creator și Mântuitor, așa cum îl înțelegem pe Hristos in Evanghelia Sfântului Apostol Ioan, puterea cuvântului apare în multe cărți ale Bibliei. „Spune numai un cuvânt și robul meu va fi tămăduit…” îl roagă centurionul credincios pe Hristos. „Adevărat va spun că nici în Israel n-am găsit o credință atât de mare…” le arată Mântuitorul celor ce îl urmau. În Cartea Exodului „Ieșire”, atunci când israeliții se plâng și sunt recunoscători Lui Dumnezeu și întoarcerii în Egipt, cuvântul lor e asemeni unui blestem. Cuvântul poate fi binecuvântare sau blestem. Cuvântul poate fi și dar, și așa îl găsim în Evanghelii și în Înțelepciunea Împăratului Solomon. O vorba bună, o vorba înțeleaptă este un dar.
În ziua de azi, regăsim prea puțin cuvântul ca dar. Cuvintele sunt complexe și putem găsi în ele întregi sisteme filosofice și modele de gândire. Să luăm de pildă cuvântul dar, „doron” în greacă. În engleză, dar este „gift” și este cel mai probabil derivat din verbul „given”, adică a da, a dărui. În germană însă, cuvântul „Gift” înseamnă cu totul altceva. Dacă i-am dărui unui german ceva și i am spune „Ich habe eine Gift fur dich”, ne-am găsi într-o situație foarte neplăcută, întrucât substantivul „Gift” înseamnă în germană otravă. Deci „darul” în engleză este otravă în limba germană. Dacă ne îndreptăm atenția către o altă limba a filosofiei, greaca, de data aceasta otravă înseamnă pharmako. Pharmako poate însemna și venin și otravă. Întrucât pharmacia folosește substanțe care pot fi considerate otrăvuri, toxice și le transformă în remedii, se poate înțelege de ce pharmacia se bazează pe acest cuvânt și pe acest principiu. Cuvântul german pentru farmacie, adică „apotheke”, își are și el originea în geacă, însemnând „locul în care pui ceva, un magazin”. Un înțeles mult mai inocent de dată aceasta.
În ziua de astăzi, din nefericire, cuvântul este folosit mai mult ca otravă decât ca remediu și ca binecuvântare. Vulgaritatea și înjurăturile sunt otravă și blestem în același timp. Faptul că nu mai putem oferi o vorbă bună, un sfat înțelept, că suntem excesiv de sarcastici și că multe din cuvintele vulgare se regăsesc tor mai frecvent în vocabularul nostru ilustrează foarte bine modul în care cuvântul nostru a ajuns pharmako.
Desigur, este mai ușor să înjuri, să blestemi, să fii sarcastic, decât să cauți în vocabular un cuvânt care poate clădi și să-l așezi coerent într-o frază. De ce a ajuns cuvântul otravă în vocabularul nostru atât de frecvent? Poate fi lipsa de bun simt, incapacitatea de a simți, de a empatiza, o lipsa de sensibilitate și intenția de a demola și a distruge, căci este mai anevoios să clădim, să reconstruim și să consolidăm.
Teodor Constantin BÂRSAN este sociolog, poet și prozator, corporatist de… Irlanda, dar nu a uitat Târgoviştea adolescenţei lui…
Facebook
WhatsApp
TikTok
