JURNAL DE CORPORATIST – Teodor Constantin BÂRSAN – Audiatur et alter pars

Astăzi societatea română este divizată. Cam asta vedem si auzim tot timpul. Nu este un conflict cultural sau etnic, ca în SUA, ci pur și simplu, politic, ideologic. Cele două tabere în care s-au împărțit românii, cei care pe de o parte acceptă realitatea existenței coronavirusului și cei care, pe de altă parte, nu acceptă că ar există un virus contagios și periculos.

Unii spun că ei adoptă responsabilitatea și fac tot posibilul împotriva răspândirii virusului. Ceilalți partizani spun că măsurile luate de guvern le limitează și restricționează libertatea. Fiecare parte vine cu experți și specialiști, se etichetează reciproc. Nici vorba de un „audiatur et altera pars”

„Ceilalți” sunt „teoreticieni ai conspirației”, semidocți, limitați intelectual, pentru că nu acceptă opiniile și argumentele mainstream. „Ceilalți” sunt „oi”, nu își pun întrebări în legătură cu interesele ascunse ale guvernelor, acceptă „botnițe” și izolare. Lista continuă…

Conflictul nu a început acum, odată cu pandemia, are totuși o origine mai veche. E un conflict ideologic, nu al oamenilor însă, ci al elitelor de la putere care îi conduc. Așa cum este o atitudine sănătoasă, să te informezi și să accepți opiniile experților și medicilor specialiști, la fel este să îți pui întrebări în legătură cu deciziile, măsurile luate și argumentele decidenților.

Pare imposibil să aduci aceste două tabere împreună. Ce este cu adevărat interesant, limbajul și etichetările partizanilor iau forme diferite. Partizanii care recunosc pericolul covid par a fi mult mai agresivi în limbaj. Partizanii anti covid par a îi ignora în totalitate. Partizanilor anti covid li se creează profilul unor persoane cu tulburări mentale, niște personaje scoase din emisiunile lui Alex Jones. Sunt „conspirationisti nebuni”, retardați, inconștienți, lista cu invectivele este kilometrică.

Probabil că este o opinie cu totul și cu totul subiectivă, însă am mai observat acest fel de comportament și înainte de începerea epidemiei. De fapt el se manifestă de fiecare dată când clasa politică are puterea și oportunitatea de a diviza populația, de a împărți țara în facțiuni diferite.

Este foarte greu să încercăm să ne deconstruim, ca persoane, să vedem când și de ce ne-am adăugat sau s-au adăugat aceste straturi ale percepțiilor și atitudinilor noastre, care acum par că ne definesc și ne conduc în interacțiunile noastre. Pare că suntem controlați de teamă, de anxietate, de spaimă, și de-o parte și de altă a conflictului. Ne este foarte greu să gândim critic și să avem o discuție civilizată și constructivă despre ceea ce trebuie să facem ca persoane responsabile. Deconstrucția personalității, introspecția, ne este necesară, însă deloc facilă. E foarte dificil să realizezi că anumite convingeri nu sunt reale, nu au valoare și nu îți sunt nici măcar benefice. Am putea într-adevăr să ne întrebăm, dacă totuși nu e mai bine și mai responsabil să purtăm masca, să păstrăm regulile de distanțare socială, așa cum la fel de bine, am putea să înțelegem că declarațiile instituțiilor și autorităților sunt confuze și ne creează confuzie, sau că măsurile foarte aspre de „lockdown” nu sunt întotdeauna benefice, binevenite și creează imaginea unui stat polițienesc. Totul ține, în fine, de bunăvoință, deschidere, inteligență și de un vechi dicton latin: Audiatur et altera pars.

TEODOR  CONSTANTIN  BÂRSAN este sociolog, poet și prozator, corporatist de… Irlanda, dar nu a uitat Târgoviştea adolescenţei lui…