1.poezia
cochilie
de melc
(dîră)
- atîta noapte e în jur
încît nu-ți spun
dar jur
c-am să te fur
(toujour) - între noi
atîta singurătate
se-aud peștii cum înoată
(cinicitate) - astăzi e timpul de tăcut
arborii ploii dorm sub streșini
n-am flori să-ți dau
și absolut
mai calc în străchini
papucii îmi miros a lună plină
și a cuțit de tăiat frunză
pe jos e-o pojghiță păgînă
și o bucat` de pîine unsă
cu o zacuscă prea bătrînă
să fie spusă
tai ceapa precum fumul din odaie
și mă gîndesc la porțelanuri fine
număr în gînd o oaie dup-o oaie
și-ți este bine
(am terminat tot vinul din ulcele
căci între noi e doar zăbrele) - iubito
a plouat un pic
atît cît să inunde o tăcere
să mai jucăm la loz în plic
să facem din nimica o avere
și să dormim în nicăerea
pe-un colț de pătură solemn
visînd pe mîine cum e ierea
cînd pietrele sub noi nu gem
iubito
să facem din tîrziu devreme
și să uităm cum vom cădea în vis
pe rînd și nu o nu te teme
voi fi acolo voi fi nimic voi fi abis
(dînd timpul înapoi cu-o oră)
Facebook
WhatsApp
TikTok
