1.
dorm îngeri obosiți în catedrale
afară plînge iarna imposibil
ești rece și albă și mîinile tale
mă cată în gol și teribil
răsună prin burg o sirenă
e timpul să plec spre niciunde
din ceruri se-aude acea cantilenă
ți-e frig și noaptea m-ascunde
(tristă)
2.
îmbătrînesc tenace copiii în mansarde
culcați în paturi triste cu arcuri scîrțîind
cu degetul în gură cînd lumea încă arde
neprivitori la stele necititori de-un rînd
și pe cămașa nopții cresc rîuri de sudoare
în care-înoată strîmbe cohorte de bezmetici
au aer că n-au aer nimic nu îi mai doare
mănîncă dinozauri crezîndu-se ascetici
îmbătrînind alene ai timp să ai răbdare
și lași în urmă trupul ce-ți fuse numai scut
înnozi de-acum lumina în semne de-ntrebare
spunînd doar pentru tine aș vrea să te sărut
dar lumea e cum este azi orbii sînt la rînd
apoi urmează proștii aceia ce se tem
și se vor duce toate s-o termina curînd
cînd vor veni aceia născuți în cel betleem
(o încercare)
3.
e noaptea-n crug
cu negru desenată
tu stai pe-un rug
dar nu ai ars vreodată
visele reci
te încunună
nu poți să pleci
îți e totună
așa îmi este visul
cu tine cea departe
și văd numai cuprinsul
nici urmă de vreo carte
nopțile-n crug
stelele moarte
aprinde-mi un rug
din zilele calpe
(frîntură)
4.
așa de cuminți în paturi străine
aproape părinți
cu mîna ta stîngă
pe pleoapa mea arsă
atît de nătîngă
aproape o gioarsă
îmi luai și durere
îmi luai și nimicul
lăsai doar tăcere
apoi infinitul
te iubesc
înc` o bere
(vrăjitorie)
5.
corăbiile înghețate
sînt cele mai decente
și nu le vede nimeni
sînt perfecte
n-au marinari la prora
și n-au nici rom cuban
corăbiile înghețate
nu au mai mult de-un an
căci anul li-i un secol
și secolu-i în van
corăbiile înghețate
nu dorm
ele-au un plan
să fie doar eterne
și fără căpitan
(boreala auroră)
Facebook
WhatsApp
TikTok
