„Stan, ofițer secret, șșșșt, nu trebuie să se știe, acum nu sunt aici, sunt… Ești singur? Vezi că te caută, au sateliți pentru fiecare om. Și copiii au, când se nasc, îi bagă pe orbită, special, hehe! asta-i treabă grea. La sateliți le zice Angels și au beculețe mici, mici, colorate. Nu-i găsești nici cu detectorul de minciuni. Sigur ești singur? Țigări ai? Chibrit? Nu, nu, fără brichetă, cu brichetele ne urmăresc, așa află totul despre noi, faci clic, imediat te înregistrează.”
Stan, sau cum l-o fi chemând, are balonzaid gri, curățel, pălărie de paie, cu panglică, teniși cu probleme la șireturi, adică n-are („mi le-au luat de la interogatoriu, dar aveam unele de schimb și-am evadat cu ele”), blugi spălăciți și o muzicuță. Are o față spână și ochii mari albaștri. Vine în părculețul de la „Izvorul Rece” din București. Nu în fiecare zi, dar destul de des. Stă pe marginea unei băncuțe și vorbește la muzicuță, parcă ar avea stație de emisie-recepție: „Alfa, aici Unu, ovăr, recepție! Da, acționez, mai e o bancă liberă, da, schimb locația!” Și trece grăbit cu buzele pe muzicuță, lăsând un fel de mieunat subțire în urmă.
Asta se întâmpla prin 1994-1995. Uitasem complet de el, până deunăzi. Treceam prin parcul de la Obor și aud: „Aici, aici repede, maschează-mă!” Mă uit, era… Stan. „Nu vorbi, fă-te că nu mă cunoști, e misiune secretă. Șșșt!” Îl întreb ce-a mai făcut, printre dinți, să nu se vadă. „Am emigrat, trebuia, nu mai puteam, puseseră microfoane în porumbei, îi hrăneau cu baterii de-astea mici-mici, ca grăunțele. Daaaa! Am luat vaporul, era mai bine, nu mă vedeau pe vapor, apă multă, bruiază apa!”
Avea același balonzaid, la fel de curat, o șapcă cu „NY” și teniși cu șireturi. Îmbătrânise și nu prea, spânatecii nu arată că le trece timpul.
„Hehe, știi pe cine am întâlnit pe vapor? Pe mama tuturor emigranților, e bătrână rău, cred că are vreo o sută… și optzeci… de ani. S-a legitimat, da! Noi între noi ne legitimăm. Da, ea era. Știi cum o cheamă? Emy! Emy Grant!!!” Tăcere, apoi: „Acum du-te! Schimbăm parola și nu trebuie să se vadă!” „Stane…” dau să zic, dar mă oprește: „Hehe, nu mă mai cheamă așa. Eu sunt Grant!” Și a scos muzicuța…
Facebook
WhatsApp
TikTok
