Astăzi, la Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești din cadrul Complexului Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște, s-a desfășurat dezbaterea „Unirea Principatelor de la 1859: între importanța istorică și cunoaștere „. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Dâmbovița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, în parteneriat cu Centrul de Cercetare a Istoriei și Patrimoniului Cultural „Grigore Gafencu”.
Cât de mult înțelegem generația revoluțiilor de la 1848 și a unirii de la 1859? Care a fost cu adevărat rolul acesteia și al personalităților care au ilustrat-o – Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, frații Golescu, frații Brătianu, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, pentru a-i aminti doar pe câțiva dintre aceștia – privit din perspectiva duratei lungi a istoriei românești? Ce ar trebui să cunoaștem despre această generație și ce știm noi de fapt? Nu există cumva riscul ca, supusă jugului limbajului de lemn, repetării unor sintagme ce au fost golite de conținut, jargonului profesional, expusă unei formalizări excesive, trecută prin furcile caudine ale interpretărilor deformate ale unei succesiuni de regimuri dictatoriale și totalitare, privită cu suspiciune de către adepții etnonaționalismului, această generație să ne fie, de fapt, răpită din câmpul înțelegerii analitice, critice, veritabile, să ne devină de-a dreptul străină? Ce se întâmplă cu moștenirea sa simbolică și patrimonială, materială și imaterială? Cât de prezentă este această moștenire în România? Dar în Republica Moldova? Cum reflectă manualele școlare sau cursurile universitare aceste episoade esențiale ale istoriei noastre moderne? Cum sunt păstrate în Târgoviște și în județul Dâmbovița locurile de memorie legate de această moștenire, având în vedere rolul pe care o serie de personalități precum Ion Heliade-Rădulescu, Ion Ghica și Grigore Alexandrescu, în special, l-au jucat în conceperea și desfășurarea proceselor ce au condus la revoluția pașoptistă și unificarea de la 1859?
Dezbaterea a fost animată și coordonată de istorici din România și Republica Moldova și a avut în vedere abordarea dintr-o perspectivă nouă a analelor Unirii de la 1859. Au fost tratate teme precum figurile unirii, locurile unirii, simbolismul acesteia, mitologia unirii, reprezentările sale de-a lungul timpului în literatura științifică, în manualele școlare, în mass-media și în sfera publică, învățămintele unirii, reperele sociale, economice, culturale, ideologice ale unirii, mediul internațional și realizarea unirii, reformele și sincopele procesului unionist, moștenirea materială și imaterială a generației unirii.
În deschiderea evenimentului, domnul Conf.univ.dr.habil. Iulian Oncescu, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, a facut o prezentare introductivă despre evenimentele care au dus la Unirea Principatelor din 1859, accentuand rolul extern al realizării acesteia, precum și rolul generației de la 1848 în realizarea Unirii.
Domnul Prof.univ.dr.habil. Sergiu Musteață, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, a vorbit despre cunoașterea și prezentarea evenimentelor istorice ce au premers realizării micii Uniri din 1859 în manualele de istorie atât din Republica Moldova, cât și în cele din România.
Domnul Prof.univ.dr.habil. Silviu Miloiu, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, a prezentat personalitățile familiei Bratianu, și a elogiat activitatea marilor diplomați ai micii uniri de la 1859, care într-un fel sau altul și-au legat numele de orașul Târgoviște și județul Dâmbovița : Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu și Ion Ghica.
Domnul Prof.dr. Marian Curculescu, Inspectoratul Școlar Dâmbovița, a vorbit despre importanța Adunărilor Ad-Hoc și realizarea consensului politic, despre importanța centenarului, evenimentele de astăzi, precum și învățăminte ale istoriei.
Domnul Prof.dr. Cornel Mărculescu, Școala „Dora Dalles” din Bucșani, a prezentat viața și activitatea lui Al. I. Cuza inaintea domniei, anii tinereții și primele funcții publice deținute.
La manifestare au mai participat doamna deputat Claudia Gilia (P.S.D. Dâmbovița ), precum și domnul senator Adrian Țuțuianu care rostit o scurtă alocuțiune în care a accentuat importanța datei de 24 ianuarie 1859, Reformele lui Cuza în toate domeniile, dar și rolul lui Napoleon al III-lea în sustinerea unirii, despre care a afirmat că ar merita chiar o statuie pentru susținerea românilor în perioada premergătoare unirii (1856 – 1859).
Profesor Marculescu Cornel Constantin
Facebook
WhatsApp
TikTok
