IPOTEZE DE LUCRU – Iulian MAREȘ – Între normal și patologic

   În practica științelor care privesc omul, luat ca individ sau grup social, există un punct de plecare fundamental, anume demarcația dintre normal și patologic. Trebuie făcută diferența pentru a se înțelege din start dacă ceea ce face respectivul individ sau grup este firesc sau ține de sfera patologicului.

   Pentru a realiza această deosebire, sunt avute în vedere câteva criterii esențiale, unul dintre ele fiind „adecvarea la context” sau „adecvarea la realitate”. Se pune o întrebare de genul: în ce măsură comportamentul și atitudinile constatate la un individ sau grup concordă cu cele din jur, se încadrează sau nu în peisajul general din care face parte, corespunde sau nu cu direcțiile pe care se mișcă ceilalți?

   Este o chestiune foarte importantă, deoarece stabilește sensul oricărui demers menit să conducă la înțelegerea respectivului individ sau grup. Această paradigmă poate fi aplicată și în analiza comunităților de oameni, deși o astfel de analiză e mult mai complexă. Totuși, putem formula întrebarea: cât de adecvată la context este Târgoviștea sau Fierbințiul? Cât de adecvat este în raport cu realitatea actuală din România sau chiar din Uniunea Europeană? Întrebarea e puțin retorică, întrucât nu am la dispoziție instrumente obiective pentru a determina un răspuns științific. Ar fi necesare chestionare cu multiple întrebări, corelate cu indicatorii demografici, economici, educaționali etc. ai comunității, o grilă de analiză a răspunsurilor și multe altele.

   Dar, putem constata empiric un lucru: peste tot în țară, se poartă discuții intense pe tema planurilor de dezvoltare a localităților, județelor, regiunilor, se problematizează cu privire la direcțiile optime de urmat și resursele necesare. Chiar guvernul își arată preocuparea în acest sens, dând cumva exemplu. În cazul orașelor „luminate”, comunitatea participă la acest proces de reflecție și se observă la nivel local exercițiul agregării de participanți, obișnuința de a face un efort comun, conștiința că beneficiile scontate vor fi atât individuale, cât și colective.

   Dincolo de ce se vede la suprafață, există și o competiție acerbă între orașe și între județe, care se va solda cu faptul că unele vor fi mai avansate decât altele în coada care se formează de pe acum la alocarea de fonduri europene și naționale. Nu vă faceți iluzia că vor pica pere mălăiețe în gura nătăfleților, cum spune proverbul.

   Ca în atletism, șansele sunt favorabile celor mai bine antrenați și disciplinați, iar un strop de curaj, de mentalitate de învingător, face uneori diferența. Ca în fotbal, echipele care sunt deja puternice vor avea câștiguri semnificativ mai mari, iar cluburile bogate vor cel puțin la fel de bogate. În cazul tuturor celorlalți, rețeta pentru succes e simplă: dacă felul în care s-au făcut lucrurile până atunci nu a adus progres, ceva trebuie schimbat. Revenind la paradigma enunțată inițial, nimeni întreg la minte nu se poate aștepta ca, făcând exact aceleași lucruri și având fix același comportament, să aibă parte de rezultate diferite și diferite în bine. Cred că e destul de clar ce am dorit să comunic.

 

IULIAN MAREȘ este jurnalist, absolvent de științe politice și, desigur, absolvent de „Carabella” târgovișteană…