IPOTEZE DE LUCRU – Iulian MAREȘ – Două „vrăjeli”…

1.

 

Târgoviștenii mei s-au supărat pe guvern, pentru că la București s-a decis anularea proiectului de modernizare a drumului care leagă noua capitală de vechea capitală, pe tronsonul Bâldana – Târgoviște din DN 71. Și pe bună dreptate. La urma urmelor, proiectul ajunsese să fie aprobat de fostul guvern și avea sursa de finanțare alocată. În schimb, noul guvern a venit cu ideea construirii unui drum expres între București și Târgoviște, principalul argument invocat fiind că aceasta variantă e mai bună, întrucât ar ocoli localitățile. Impresia mea este că e deturnare interesată a proiectului, așa cum au fost multe altele în istoria recentă a infrastructurii naționale de transport rutier. Dar … să păstrăm dezbaterea într-un registru decent, de argumente serioase pro sau contra. Să zicem că guvernul va face, cândva, un drum expres între București și Târgoviște. La ce folosește? Care e beneficiul scontat pentru a circula cu mai mare viteză între cele două orașe? Aș zice că e de bun simț să vedem că varianta unui drum expres are logică numai dacă ar fi integrată într-o rețea regională de drumuri expres. De pildă, dacă s-ar face astfel de conexiuni rutiere și între Târgoviște și Sinaia, între Pitești și Târgoviște, între Târgoviște și Ploiești. Simpla variantă a unui drum expres între București și Târgoviște e o fundătură, cu prea puțină logică economică. În schimb, proiectul inițial, cel recent abandonat, ar fi adus pe lângă o conexiune rutieră pe 4 benzi și alte două avantaje extrem de importante, atât pentru București, cât și pentru Târgoviște, anume: Ar fi creat o plajă de extindere pe orizontală pentru București, pe direcția Nord-Vest. Practic, accesul rutier optimizat ar fi condus la dezvoltarea imobiliară și economică pe direcția Tartășești-Răcari-Tîrgoviște și ar fi avut funcția de evacuare pentru aglomerația bucureșteană. Este chiar o recomandare din proiectul Zonei Metropolitane București, nu e o invenție cu care vin eu. Ar fi creat o plajă similară de extindere pentru Târgoviște, în oglindă, pe direcția Sud-Est, cea mai propice pentru dezvoltarea economică, dat fiind relieful înconjurător al orașului (spre sud-vest este câmpie, în partea opusă a orașului fiind dealurile subcarpatice). Extinderea tot pe orizontală a Târgoviștei ar fi redus distanța între cele două orașe, în termeni de colaborare economică, socială, culturală etc. De fapt, marele câștigător al proiectului, în varianta sa inițială, era zona București – Ilfov, nu Târgoviștea. Cu atât mai mult era mai important ca proiectul să se concretizeze în varianta inițială. Pur și simplu, acest drum are mult mai multă logică economică, urbanistică etc. etc. dacă trece PRIN localități, nu dacă le ocolește. La urma urmelor, între București și Târgoviște sunt doar 78 km, nu 178 km! Nu de un drum expres e nevoie, ci de un drum MAI LAT, care să deservească localitățile aflate între cele două orașe și zonele laterale ale arterei principale. Puțină gândire, totuși! Și mai puțină vrăjeală de prostit oamenii.

 

 

 

Așa cum se știe, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, încă de la începutul pandemiei a ignorat măsurile impuse și chiar a contestat în instanță restricțiile pentru pelerinaje. Acum el îi îndeamnă pe oameni să „lupte” pentru ca bisericile din Constanța să nu se închidă: „Biserica nu-i a celor care sunt autorități vremelnice, biserica aparține lui Dumnezeu și ne aparține și nouă celor ce ne rugăm”.  Și mai zice: „Cine știe, poate trebuie să se închidă și bisericile. Nu se vor închide la noi, să luptăm împreună și să ne mărturisim credința. Biserica nu-i a celor care sunt autorități vremelnice, biserica aparține lui Dumnezeu și ne aparține și nouă celor ce ne rugăm. Cei care nu pot și nu știu să se roage pot să spună orice, dar noi ne vom ține rânduială”. Am întâlnit prima oară această idee în Muntenegru, unde Biserica Ortodoxă Sârbă susținea că: „Biserica este eternă, statul nu e etern”, atunci când contesta deciziile luate de autoritățile muntenegrene. Măcar acolo are o minimă logică derivată din istorie, din perioada când nu mai exista nici stat sârb, nici stat muntenegrean, căci Imperiul Otoman pusese stăpânire peste tot, mai puțin peste bisericile și mănăstirile din munți. Acele lăcașuri au rămas, timp de secole, singurul element care amintea de statalitatea pierdută. De altfel, primii domnitori laici au fost mitropoliții ce au decis să lase în urmă statul religios, în momentul propice pentru reafirmarea națională (termenul fiind de vladika). Sigur, astăzi, este mai mult o idee periculoasă și întreținută de forțe externe, interesate să influențeze situația în Balcani. Nu are cum să fie altfel în România, doar că aici e o idee de import. Biserica Ortodoxă Română a crescut cu voia domnitorilor munteni și moldoveni, iar apoi s-a ridicat odată cu statul român modern. Ce spune IPS Teodosie este 100% idee de import și nu e deloc greu să deducem de unde i-a venit „inspirația”.

 

IULIAN MAREȘ este jurnalist, absolvent de științe politice și, desigur, absolvent de „Carabella” târgovișteană…