Cu ocazia alergăturilor prin magazine, la sosirea în Canada, am constatat că eram totalmente ignorantă în domeniul confecțiilor. Cum croitoria este o meserie pe cale de dispariție, confecțiile fiind făcute pe scară industrială, fiecare persoană trebuie să-și cunoască măsura. Evident, ce alt criteriu ar putea diferenția hainele de la un individ la altul? Dar, vorba vine că a dispărut croitoria. Nu e adevărat. Se aplică și în acest domeniu, ca și în fizică, legea conservării: nimic nu dispare, totul se transformă. Croitoria a devenit meseria de a ajusta confecțiile făcute pe tipare standard, pentru a fi purtate de omul de rând, nestandard.
În materie de măsură a îmbrăcăminții am crezut, înșelându-mă profund, că numerele sunt aceleași pe tot globul. Nu numai că acest principiu nu se aplică din cauza diferenței de sistem (metric sau imperial), dar numerele nu coincid nici când sunt în același sistem și, uneori, nici chiar în cadrul companiilor diferite ale aceleiași țări. Așa că, în ciuda faptului că mi-am notat cu mare grijă măsurile în ambele sisteme, prevederea mea s-a dovedit inutilă.
Unele magazine au, pe confecții, etichete cu măsurile din diverse țări. De exemplu, la Marc & Spencer, o firmă din Anglia care și-a închis magazinele în Canada, era scris pe etichetă: Europa 36, Anglia 34, USA 14, Canada 12. Totul clar. Pentru a se evita confuziile la probatul hainelor, trebuie atenție ca numărul să corespundă cu țara în care te afli. Probatul la magazinele din Canada este obositor, mai ales iarna. Te dezbraci în cabină (după ce vânzătoarea a verificat câte bucăți ai luat pentru probă și îți descuie cabina), scoți de pe tine palton, cizme, pantaloni lungi, pulover și ce mai trebuie și pui pe tine pantalonul de probat. Nu e bun, ai nevoie de unul mai mare. Îl scoți, întredeschizi ușa cabinei, dar vânzătoarea nu e acolo. De când ordinatoarele au pus stăpânire pe glob, companiile raționalizează personalul. N-ai încotro, te îmbraci din cap până-n picioare, ieși din cabină, lași ușa să se încuie, te duci la locul de unde te-ai servit cu primul pantalon și îl schimbi. Revii și o iei de la capăt, iar dacă n-ai observat că numărul mai mare este măsura din USA, nu din Canada, pantalonul iar ți-e mic și îți spui că te-ai îngrășat. Te reîmbraci și, când să dai înapoi pantalonul, sesizezi greșeala, ești fericit că ți-ai păstrat silueta și reîncepi demersul, cu numărul bun. In general, în familii, pentru a se economisi timp și energie, cumpărătorul (de obicei soția) probează în cabină și companionul (soțul) e folosit ca vehicol al confecțiilor între cabină și raftul din magazin. Când vezi vreun bărbat scotocind printre confecțiile feminine, știi sigur că el caută măsura cerută de perechea lui, prizonieră într-o cabină.
Cu desous-urile e altfel. Există la raionul de lenjerie femei o abundență covârșitoare de sutiene numite bra, de toate culorile și mărimile, cu sau fără sârmă, cu sau fără întăritură de plastic, cu sau fără burete, cu sau fără dantelă, cu sau fără bretele, pentru plimbare, pentru sport, ba chiar și sutiene care fac să dispară orice urmă exterioară de forme. Am încercat să aflu de la o vânzătoare amănunte despre aceste bra, dar fata s-a uitat la mine cu un dispreț atât de profund, încât n-am mai îndrăznit niciodată să întreb. M-am lămurit singură. Am petrecut zile întregi de documentare, studiind texte lungi si plicticoase. Am aflat treptat ce înseamnă literele A, B, C, D, numerele 1, 2, 3 sau 4 și misterioasele combinații de pe etichete, cum ar fi C2 88-34 de exemplu. După o perioadă de studiu, curiozitatea științifică și perseverența mea au dat roade în acest domeniu. Am căutat însă în zadar combinezoane la același raion. Le-am găsit, cu surpriză, la raionul de pijamale și cămăși de noapte. Multă vreme nu mi-am pus întrebări: aveam nevoie de un combinezon, mergeam la raionul de cămăși de noapte. Până când, într-o zi, uitându-mă pe bonul cu care am cumpărat unul, am văzut că scrie sleep. Nord americancele folosesc deci combinezoanele drept cămăși de noapte! În schimb maiourile, croite în diverse modele, cu danteluțe și fundițe, au rămas cuminți la raionul de lenjerie.
(Grafică de Adelaida Mateescu, care este absolventă a Facultății de Matematică, Univ. București, iar ca graficiană are un palmares bogat în expoziții de portrete; ilustratoare de cărți, premii la concursuri de caricaturi; trăiește în București…)
Cum însă comerțul se caracterizează printr-un continuu dinamism, cumpărătorul alert e obligat să se perfecționeze în permanență. Dar, dacă la sosirea mea în Canada aș fi găsit un curs pentru cumpărarea confecțiilor, l-aș fi urmat cu mare entuziasm!
Veronica Pavel LERNER este născută la București, a studiat la Facultatea de chimie, Univ. București și a emigrat în Canada, în 1982, la Montreal (1982-1997), apoi lângă Toronto, unde se află în prezent; poetă, jurnalistă, membră UZPR, ACSR (Asociația Canadiană a Scriitorilor Români), MWG (Mississauga Writers Grop), autoare a 12 cărți – 3 de poezie, 9 de proză scurtă (2 în limba engleză); colaborează la reviste din România, Canada, Irlanda, ș.a. și e prezentă în antologii în România și Canada (în engleză)…
Facebook
WhatsApp
TikTok
