kiss2025a.jpg Euroguard InCaseEnergy 	oneminamed_nav.gif

IN MEDIAS RES – Ștefania PAVEL – Etica și morala

Etica și morala sunt doi termeni puși destul de des în relație de sinonimie. Totuși, este important de știut că morala este doar o ramură a eticii, pe când etica este, prin definiție, ramura filosofiei care cercetează problemele de ordin moral, care definește și diferențiază concepte precum binele și răul, virtutea și viciul, dreptatea și crima. Însă acest lucru nu este singurul care diferențiază etica de morală, ci diferența majoră dintre cele două este reprezentată de faptul că moralitatea se aplică unui grup, deci putem vorbi, de exemplu, despre valorile morale ale unei societăți, iar etica se aplică individului și vine din reflecția sa asupra acțiunilor care sunt sau nu morale, deci în acest caz vorbim despre valori etice. În urma descoperirii acestora, individul se poate alătura unei anumite grupări sociale în ale cărei valori morale se regăsește.

Drumul lung parcurs de etică nu a fost chiar lin, lipsit de obstacole care să oprească din când în când „călătoria”, iar un astfel de obstacol a fost (și, mai mult decât sigur, încă este) înțelegerea deplină a conceptelor de bine și rău, care au lăsat, de-a lungul timpului, loc de interpretare. De exemplu, în cca. 1600, William Shakespeare afirma că „nimic nu este bun sau rău, doar gândirea îl face astfel”, iar în 1859 J.S. Mill afirma că „acțiunile sunt bune în măsura în care promovează fericirea și rele în măsura în care promovează opusul ei”.

Observăm două moduri prin care ne putem raporta la aceste concepte controversate: prin intermediul gândirii sau prin intermediul emoțiilor. Rămâne ca fiecare să stabilească pentru sine cât de opuse sunt cele două moduri, deoarece, precum a fost demonstrat în multe alte privințe, nu există un adevăr obiectiv, ci numai unul subiectiv: unele persoane consideră că emoțiile sunt provocate de gânduri, altele consideră că gândurile sunt independente de emoții și vice-versa. Timpul joacă, la rândul său, un rol important în definirea binelui și răului; o practică ce acum mai bine de un secol părea a fi bună poate însemna, la momentul actual, opusul. La fel și în cazul diferențelor culturale, religioase sau de orice altă natură. Asta nu înseamnă că activitățile propriu-zise s-au schimbat, acestea rămân la fel, ceea ce s-a schimbat este modul în care noi le percepem și, implicit, sentimentele pe care ni le transmit. 

Etica dezvoltată de filosoful Immanuel Kant, numită etică kantiană, este guvernată de moralitate. Atunci când acțiunile îți sunt dictate de orice altceva în afară de dorința sinceră și pură de a face bine, nu etica sau morala te-a îndemnat să acționezi, ci doar dorința de a te încadra în anumite norme, lucru total diferit de valori. Acest fapt este susținut de filosoful german, care este de părere că, pentru a putea fi clasificate drept morale, acțiunile unui individ trebuie să vină din respect, nu din frică sau din dorința de a obține beneficii proprii. Deci, aplicând acest raționament și luând în considerare faptul că „nu există moralitate întemeiată pe autoritate, nici măcar când autoritatea e divină” (A.J. Ayer, 1968) putem spune că valorile morale pe care le arată nu sunt cu adevărat existente în oamenii ce, de exemplu, urmează practicile unei religii din teama pedepsei pe care Divinitatea, în existența căreia cred, ar putea să o reverse asupra lor sau în cei ce dau dovadă de seriozitate și implicare la locul de muncă doar din teama consecințelor ce i-ar aștepta dacă nu ar face asta. 

În încheiere, aș vrea să vă las cu două lucruri la care să reflectați… Așa cum, în cca. 376 Î.Hr., Platon se întreba dacă „sunt cele pioase apreciate de zei pentru că sunt pioase sau sunt pioase pentru că sunt apreciate de zei?” și noi îi putem lua exemplul în viața cotidiană pentru a ne întreba dacă lucrurile bune sunt morale pentru că sunt bune sau sunt bune pentru că sunt morale. Unul dintre principiile lui Kant spune, simplificat, că pentru a verifica dacă o acțiune este morală trebuie să încerci să vezi ce s-ar întâmpla dacă toți ar face la fel. De exemplu: ce s-ar întâmpla dacă toți oamenii s-ar opri din a merge la muncă, respectiv la școală? Sau, un exercițiu bun de imaginație ce poate fi realizat pe baza acestui principiu este să vă întrebați „ce s-ar întâmpla dacă toată lumea ar fi și ar gândi precum mine?”. Este important de observat dacă, după ce v-ați gândit la acel scenariu, sunteți speriat sau ușurat. 

P.S. Acum ceva timp mă aflam într-un magazin și, întâmplător, am auzit-o pe una dintre angajate spunând că abia așteaptă să „vină valul 4” pentru a lucra, din nou, mai puțin. Oare asta tot de etică sau morală ține? Și oare ce s-ar întâmpla dacă toți am gândi în felul acesta? 

Ștefania PAVEL are, încă, 16 ani și este o talentată poetă. Și nu numai…

Distribuie:

Lasă un comentariu

Contact / Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
MedcareTomescu romserv.jpg hymarco

CITEȘTE ȘI

Metex oneminamed Gopo
kiss2025a.jpg dsgmotor.gif
novarealex1.jpg ConsultOptic memco1.jpg
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media