Faptul că noi, oamenii, suntem diferiți unii de alții nu este o noutate pentru nimeni. Majore sau nu, diferențele au existat întotdeauna, de la culoarea ochilor la cea a pielii, credințe, modalitatea de exprimare a sinelui și multe altele, iar acestea nu fac decât să ofere lumii diversitate, care ar trebui celebrată.
Totuși, în loc să fie pusă în valoare pentru a extinde orizonturile deja existente sau pentru a crea unele noi, existența diferențelor a dus la un fenomen negativ: discriminarea. În societate au fost impuse anumite norme, date de caracteristicile majoritar-existente, iar minoritățile, adică grupurile de persoane care nu se încadrează în acestea, au devenit, astfel, victimele discriminării, o acțiune care presupune un tratament diferit, nedrept față de persoane din cauza apartenenței lor la un anumit grup social (https://dexonline.ro/).
Cele mai frecvent întâlnite forme ale discriminării vizează rasa, genul și identitatea de gen, religia, orientarea sau etnia, însă acestea nu sunt singurele, gradul de dezvoltare a fiecărei țări, implicit nivelul de educație a locuitorilor, jucând un rol elementar: în țările slab dezvoltate, prejudecățile sunt mai numeroase, legislația fiind, de asemenea, una discriminatorie, pe când statele dezvoltate sunt mai incluzive, atât din punct de vedere legislativ, cât și al mentalităților. În România, cele mai des întâlnite forme ale discriminării sunt rasismul (teoria social-politică ce susține inegalitatea biologică și intelectuală a raselor umane), sexismul (discriminarea care funcționează, de regulă, în defavoarea femeilor și în favoarea bărbaților, la nivel individual, dar și instituțional), xenofobia (atitudinea de teamă, respingere și ură față de persoanele străine de grupul etnic din care face parte subiectul) și homofobia (complexul de emoții precum anxietatea, dezgustul, aversiunea sau furia pe care îl simte o persoană față de un individ care se identifică cu comunitatea LGBTQ+).
Discriminarea poate fi directă, indirectă, multiplă sau de tip hărțuire, iar formele sale cele mai grave se manifestă prin violență, sclavie sau chiar omucid, însă nu se limitează la atât. Având în vedere problemele cu care comunitățile discriminate se confruntă zilnic și faptul că însăși legislația unei țări poate fi discriminatorie, până și comentariile care, din exterior, pot părea neînsemnate au o gravitate mare și nu trebuie trecute cu vederea, acestea contribuind la înrăutățirea problemelor deja existente.
Această atitudine de aversiune față de oamenii care aparțin unui anumit grup social nu este o noutate, dar, cu toate acestea, încă nu s-a reușit a fi eradicată, chit că este una dintre problemele majore ale societății, care îi îngreunează procesul de dezvoltare. Prin conștientizare și implicare activă, fiecare dintre noi poate ajuta la diminuarea acestei probleme, așa că este necesar să nu rămânem indiferenți și să ne folosim vocea pentru cei care nu au putut și încă nu pot să o facă.
Ștefania PAVEL are 17 ani și este o talentată poetă. Și nu numai…
Facebook
WhatsApp
TikTok
