Un argument circulă pe internet și se numește istoria furtului românesc. Acolo zice așa:
–înainte de 1989 toți românii furau echitabil, unii de la alții, statul îi fura echitabil pe tovarăși, iar tovarășii furau statul;
–între 1990 și 1996 se fură pe scheme și inginerii financiare de tip piramidal;
–între 1996 și 2000 se fură din privatizări;
–între 2000 și 2004 se fură din marile privatizări;
–între 2004 și 2008 se fură din investiții și contracte cu statul;
–între 2008 și 2010 se fură direct din bugetul statului;
–din 2011 și până azi bugetul nu mai există, se fură direct din buzunarele românilor, din salarii, din pensii…
…păi da` lipsesc băncile, de ce „discriminați” băncile ? Dar societățile de „asigurări” unde sunt, p-astea de ce le ignorați? Dar „multinaționalele” care vă furnizează, lunar, facturile pentru „utilități” unde sunt? Dar spăgile pe care le dați din clipa în care ați făcut greșeala să ieșiți din casă, astea unde sunt? Dar farmaciile, care vând aceleași medicamente, numai că din șase în șase luni cu altă denumire – mai occidentală, mai europeană, mai… în engleză, adică mai „trendy” – doar că mult mai scumpe, uneori chiar la preț dublu decât cele de dinainte, farmaciile unde sunt, în acest algoritm al furtului? Dar furtul ordinar, exercitat prin prețul la benzină ( și celelalte) – care din decembrie `89 a crescut exponențial, de ce îl uitați? Dar de sutele de mii de hectare de păduri prăduite chiar ați uitat? Și stați, că mai urmează: aurul, cuprul, gazele ( de șist sau de ne-șist), sarea – păi da` cum…- (eheee !), pământul pe care călcați ( căci urmează, după cum bine știți „liberalizarea”, adică jaful la drumul mare asupra pământurilor)… Până când în România nu se va „legifera” judecarea în regim de urgență și condamnarea fără milă, la ani grei de închisoare și, bineînțeles, la lipsirea de drepturi ELECTORALE a celor care NU FURĂ, a tuturor nătărăilor care nu vor să înțeleagă faptul că FURTUL, MINCIUNA, ÎNȘELĂTORIA, CURVĂSĂRIA și TRĂDAREA de ȚARĂ constituie azi, toate la un loc, „adevăratul factor de progres”… – țara asta nu se va vindeca și nu se va putea ridica la adevăratele „valori” ale civilizației din unele țări ale UE… Vor mai rămâne ouăle de sub cloșcă. E în genă, din păcate ! Se poate observa, cu ușurință: în toată mass-media, la televizor furtul a devenit de multă vreme subiect de „divertisment”… se râde cu o inconștiență teribilă, se fac glumițe, caricaturi. „Caterinca” la adresa furtului, a jafului și-a hoților e în floare, iar cu cât sunt „hoții mai de soi”, adică mai „VIP”- uri, cu atât subiectele inspirate de către aceștia, ori dedicate acestora produc un „rating” mai consistent. E o complicitate socială de-o inconștiență teribilă cu ideea că se fură. Toata lumea constată, toata lumea „știe” că se fură, toți arată cu degetul spre cei care au furat sau care jefuiesc țara asta, dar, nimeni aproape nu mai pare prea îngrijorat, neliniștit, revoltat. Sintagma „asta e !” definește azi tot ceea ce se întâmplă în România și tot ce se întâmplă CU ROMÂNIA. Îmi pare foarte rău, dar cred că am ajuns în situația de „a-i da dreptate” lui Ceaușescu, oricât or să strâmbe din nas unii, pentru că piticu` a știut cu cine avea de-a face ( că doar hoția la români nu-i de azi-de ieri), de aceea a dat acea „lege” a ilicitului”, cu multe exagerări, dar lege ! Azi se discută, vezi – Doamne, că ar trebui doar să se impoziteze averile dobândite ilicit – bineînțeles dacă se dovedește că au fost dobândite în mod „ilicit”, prin Hotărâri judecătorești, cu contestări, cu apeluri, cu recursuri, cu recursuri în anulare, cu CEDO… ehe, e lungă a lui Toader, cum se spune în popor. Stat de drept, nu? Oricum, nu se pune problema confiscării, Doamne ferește ! Le impozităm cu 16% și… basta ! Păi să tot furi, frate ! Că doar aduci și la bugetul statului un bănuț, acolo… 16% din ce-ai furat ! Teribil, nu-i așa ?
CONSTANTIN VAENI este un mare regizor al cinematografiei naționale, un poet al secvențelor, așa cum s-a scris, un maestru al monologului interior și un drumeț în calea lupilor de ieri și de azi…
Citeşte şi
1.Episodul al cincisprezecelea din A DOUA FAȚĂ, romanul în foileton al scriitorului Ionuț CRISTACHE…
2.Fața lui Obama, în AMERICA LA NOI ACASĂ, rubrica săptămânală a Danei NEACȘU, din New York…
3.În AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ, domnul Actor Puiu JIPA zice: hai cu mine…
4.Despre respect (în alt sens) scrie Cătălina CRISTACHE, în PLIMBĂRI BUCUREȘTENE…
5.Înțelepciunea Tibetului în CULTURA URBANĂ, cu profesorul Pompiliu ALEXANDRU…
Facebook
WhatsApp
TikTok
