E o sintagmă bine cunoscută în lumea literară românească, care definește o tradiție veche a scrisului încă de când Târgoviștea era cetate domnească pentru Țara Românească, primul ei precursor fiind Stoica Ludescu, autorul Letopisețului cantacuzinesc, din secolul al XVII-lea, un pamflet cu umori negre și referiri la lumea boierilor munteni din intervalul 1290 – 1690, deci încă de dinaintea întemeierii Țării Româneşti. El este urmat de poeții din familia Văcărești, în secolul al XVIII-lea: Ienăchiță, Alecu, Nicolae, Iancu și Elena, iar după Unirea Principatelor Române, 1859, de grupul de scriitori patrioți, cu vederi umaniste universale: Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica și Vasile Cârlova. În ultimele trei decenii ale secolului XX, mișcarea literară târgovișteană cunoaște o nouă paradigmă prin formarea unei grupări mai puțin conformiste, la inițiativa scriitorului Mircea Horia Simionescu, cu alăturarea altor trei corifei, Radu Petrescu, Costache Olăreanu şi Tudor Țopa, urmați de Alexandru George, Petru Creţia ş.a.; de fapt, o pleiadă de scriitori care preced postmodernismul prin așa-numita generație pre-optzecistă. Aceasta formează „Școala de la Târgoviște„, numită astfel de Dan Culcer, în 1983, în revista „Vatra”. Apare o literatură noncanonică, în care jurnalul, eseul și romanul bizar-ficționa, rup regulile vechi și se impun ca o nouă formă de literatură.
Scriitorii trec, dar Școala de la Târgoviște rămâne, aici impunându-se noi nume, susținute printr-o revistă proprie, Litere, în stilul Biletelor de Papagal ale lui Tudor Arghezi, creată de criticul literar găeștean Tudor Cristea și condusă azi de scriitorul și profesorul Mihai Stan; și o editură proprie, Editura Bibliotheca, directorul ei fiind același Mihai Stan, președintele asociaţiei Societatea Scriitorilor Târgovișteni – platformă deschisă condeierilor mici și mari din județ, cu operă editată și cu posibilitatea de a-și manifesta scrisul, ca expresie literară, într-un grup ales. Cei mai hăruiți deschid porțile Uniunii Scriitorilor din România.
Aceștia din urmă omagiază anual Școala de la Târgoviște, printr-un amplu simpozion cu prezență selectă din toată țara și din Republica Moldova. Anul acesta, pe 26 august, au fost prezenţi academicianul și bine cunoscutul scriitor basarabean Mihai Cimpoi, doamna Elena Dabija, directoarea Centrului Internațional Mihai Eminescu din Chișinău, profesorul universitar și criticul literar Nicolae Oprea, președintele Filialei USR – Pitești, cu reprezentanță în Târgoviște, profesorul universitar și eminescologul Nicolae Georgescu, criticii şi istoricii literari Vasile Bardan, Titi Damian, Margareta Bineață, Florentin Popescu, Niculae Ionel, Daniela Olguța Iordache, Stan V Cristea – redactorul șef al revistei „Caligraf”, din Alexandria. Iar din staful Simpozionului au făcut parte: Mihai Stan, George Coandă, Ion Mărculescu, dar și membrii USR și SST: Emil Stănescu, George D Piteș, Florea Turiac, a căror operă a fost prezentată în scurte alocuțiuni, sala mare a Bibliotecii Județene Târgoviște fiind onorată și de prezența altor scriitori: Elena Dinescu, Maria Monica Stoica, Carmen Popescu, Constanta Popescu, Dan și Irina Gâju, Kirk Papas, George Canache , Vasile Didoacă Dojană și încă mulți alții, printre care și subsemnata. Un cuvânt special de apreciere se cuvine fostului director al Bibliotecii Județene Târgoviște, timp de 40 de ani, Victor Petrescu, prezent cu o antologie impresionantă a tuturor scriitorilor din județul Dâmbovița, din ultimii 500 de ani, grea de trei kg, dar și mai grea prin conținut, la care a lucrat timp de 10 ani, aducând mereu înnoiri până în ziua de astăzi. Au fost momente emoționante, mai ales cele legate de evocarea lui Mircea Horia Simionescu, dar și a criticului literar Tudor Cristea.
O întâlnire frumoasă, elevată, reconfortantă! Felicitări organizatorilor și viață lungă continuatorilor, cu noi surprize, mereu inovatoare, spre împrospătarea în estetic, dar și în moralitate, a limbii române.
Ecaterina Petrescu BOTONCEA este medic și scriitor, membră a Uniunii Scriitorilor din România…