O noapte lungă, în care mă cert vehement cu persoane dispărute, imersie în necunoscutul întunecat al lumilor subterane; de obicei, deși dorm, am percepția unei muzici interioare, dulce, caldă, odihnitoare, în care mi se topesc toate umorile și de unde îmi trag odihna zilei următoare.
Dar, nu! În ultima vreme somnul mi se transformă într-un teren de luptă, iar dimineața, când sună ceasul, sunt un om deja obosit, aproape învins pentru întreaga zi. Mă retrag din așternut mai șifonată decât lenjeria de pat, cu ochii încercănați, erou de hârtie creponată, cum erau odată jucăriile chinezești, fără luciu, fără aplauze. Urmează cafeaua! Neagră. Amară. O beau cu plăcere și cu gândul că, poate, cine știe, mă va transforma într-o ființă funcțională. Întorc ceașca și zăresc în zațul ei o balanță cu talerele dezechilibrate. Draga mea prietenă, cafeaua, mă avertizează că am de lucru cu mine, precum un psihanalist, sau linkul de dezvoltare personală. Mulțumesc!
Urmează chinul cu gimnastica; Corpul meu protestează, scârțâie din toate încheieturile, dar eu insist de parcă, scoțându-l din inerție, i-am învins pe ruși ori am salvat planeta de la încălzirea globală. .
Muzica de la radio, ritmică, șoptită, seducătoare, mă ia pe sus și mă duce în urmă cu zeci de ani, dar și sub dușul alungător de umbre, de lațurile lenei și dimineții prea matinale. Urmează pregătirile de plecare, orele de serviciu, provocări, dileme, oameni…
Cumpărăturile sunt marea aventură a zilei, mereu ceva nou, o culoare, o formă, un gust nou, îmi iau rolul de explorator printre rafturi, descoperind oferte miraculoase, dar și noi dureri de spate la ridicarea sacoșei.
Ce mai urmează!? Curățenia, acea activitate în care mă prefac că sunt gospodină desăvârșită, căci undeva trebuie să excelez și eu plenar. Șterg praful cu o seriozitate teatrală, ca și cum ar fi vorba de un muzeu cu opere de artă. Ah! Cine nu a cunoscut aceste victorii domestice, în care ai învins dezordinea, timpul așezat pe obiecte, suflet, amintiri? Te simți înnoit, înnobilat, purificat până în adâncul tău.
Seara, mă așez în fața televizorului, acel circ unde intriga politică și scandalul țin loc de spectacol. Îmi spun că mă uit „doar puțin”, pentru a nu-mi strica din nou feng shuiul interior, dar ajung să fac parte din meci, dau din mâini, holbez ochii, între două certuri difuzate în direct.
Adorm apoi greu după încă o zi de comedie, rutină și filosofie de duzină. Nici măreață, nici jalnică și, totuși, doar a mea!
Ecaterina Petrescu BOTONCEA este medic și scriitor, membră a Uniunii Scriitorilor din România…
Facebook
WhatsApp
TikTok
