Ați pregătit ghetuțele? Ieșind dintr-o claie de lână de oaie, barbă bucălaie, ochii jar văpaie, pe sub blănuri paie, pe sub nouri ploaie în șiruri șiroaie, șipot știrb boroaie, intră prin ogeag, anul este veac, banii stau șirag, fete râd în prag… Cine ești tu oare, umbră-ocrotitoare? Fetele cer zestre, restul e poveste! Eu sunt călător, zbor din nor în nor, mă numesc speranță, schimbare la față, bucurie-n viață, alteori paiață, pentru hoți povață să nu fure-o ață, port cu mine bețe când nu am povețe, vin dintr-o poveste, spirit sunt prin veste, mă cobor din creste să vă dau de veste că iarna se lasă peste deal și casă, de ea nu vă pasă, și aduc la fete, fete cucuiete, printre piruete, daruri puse-n ghete, să se ia cu dragul ce le trece pragul, soacrele cer zestre, zestrea nu-i poveste, încercare este! Nu pleca de grabă, că a dat zăpadă, stai cu noi la masă, ba mă duc acasă, de copii îmi pasă, dar de ce-i alai, zic mesenii, vai, se aude grai, murmur peste plai… Vine Niculai, moș bătrân, pe himerici cai, altădată crai, fluierând din nai, să aducă Rai…
La doi kilometri de Bethleem se află un sat de o frumusețe rară, întins peste dealuri înmiresmate, bogate în flori sălbatice, dar și în culturi de viță de vie, măslini și caiși. Se spune că fructele din regiunea aceasta au cele mai parfumate zemuri, cu puteri terapeutice dar și afrodiziace. Fiind în prelungirea orașului Sfânt al Natalității, el mai este numit Cartierul Creștin, putând fi considerat o suburbie, puterea credinței este aici deosebită, influențând fenomene și mișcând obiectele din loc. La bombardamentele din 1948, în acest loc, prin rugăciune nu a căzut nicio bombă. De cum pătrunzi în inima lui, ai un sentiment de „acasă”… Deosebit de curat, cu flori la ferestre și grădini îmbrăcate în culorile primăverii, îți oferă un aer bizantin, clopotele te cheamă la slujbă, copiii, îmbrăcați îngrijit, se îndreaptă cu emoție spre biserică. Îmi aud pașii… În spatele meu alți pași… Mulți, tot mai mulți… Este orașul în care a fost înmormântată Rahela, a doua soție a lui Iacov, cel care a învins Îngerul, tot pe aici a poposit David, Regele Iudeilor Dar noi, astăzi, ne vom întâlni cu Sfântul Nicolae, care a locuit aici, la Beit Jala, pe când era Episcop al Mirei Lichiei, între anii 312- 315, la Peștera Mânăstire construită în 305 întru slava Sfântului Gheorghe. Venise în vizită la Locurile Sfinte, dar vrăjit de frumos și de oameni, a poposit mai mult. Spiritul locului îți zâmbește în zeci de feluri și îți spune că aici domnește robia celui dintâi în fața robilor de apoi. Lăcașul de azi strălucește prin alb și albastru și prin caligrafia încrustată în piatră, apoi… Icoane și sculpturi de mare rafinament. Locuitorii orașului sunt recunoscuți ca mari meșteri în sculptură, atât în piatră, cât și în lemn de măslin. Este locul unde Sfântul Nicolae a făcut minuni după minuni, ajutând bolnavii să se ridice din patul de suferință, dar și pe săraci și bătrâni să supraviețuiască, a adus bucurii copiilor și fetelor tinere, oferindu-le zestre pentru a le feri de prostituție. Se spune că între hazliu și sublim poate fi o limită fină, în cazul Sfântului Nicolae, totul devenind mitologic de frumos prin discreția gestului. Deși înalt prelat și aflându-se la o vârstă înaintată, de multe ori, pentru a nu fi văzut, se cocoța noaptea pe clădiri, aruncând bani pe ferestre întredeschise sau pe ogeagul unor locuințe mai scunde, care, de obicei nu erau încălzite. Dar milostenia lui s-a făcut repede cunoscută, iar Episcopul a devenit de-al locului, un Moș, un bunic darnic. Astăzi, în fiecare familie a celor 10 000 de locuitori, există cel puțin un Nicolae. De ziua lui, străzile sunt pline de lume, fanfara cântă pe tonuri bisericești, se aprind lumânări în feeria nopții de ajun, se cinstește cu rug aprins și rugăciuni memoria protectorului lor pământean și ceresc.
Cu timpul, Sfântul Nicolae devine și Moșul nostru drag, iar mai târziu, preluat în tradițiile de sfârșit de an, europene și nu numai, devine Santa Klaus. La noi, Moș Crăciun… La mulți ani, Sfinte Nicolae în slava și memoria colectivă! La mulți ani, tuturor celor care îți poartă numele!
Ecaterina Petrescu BOTONCEA este medic și scriitor, membră a Uniunii Scriitorilor din România…
Facebook
WhatsApp
TikTok
