Am fost întrebată din ce geometrie a cuvântului am construit micul meu roman, Anunnaki- Povestiri sub pleoape.
Explic… Sumerienii au inventat, printre altele, geometria, nu neapărat a cuvântului, dar totuși, scrierea cuneiformă, calendarul pe luni, astrologia, configurând o relație geometrică puternică între om și astre. Au dezvoltat și cuvântul vorbit, prin legende, povestiri epopeice, cum ar fi acelea despre iubirea și ura dintre eroi și zei, lupta dintre lumi, căutarea nemuririi, fidelitate și trădare, creând personaje puternice precum Ghilgameș, regele Urukului, Iștar, zeiță a dragostei, războiului și fertilității și Enkidu, entitate subumană, făcut din lut și saliva lui Aruru, nume de zeu care te duce cu gândul la minereul aurifer.
Mitul Anunnaki aduce zeitățile celei de-a Zecea Planete să se întrupeze în primii oameni, Adam și Eva, din cei doi frați astrali, Anu și Ki, pentru a se putea manifesta prin iubire și pentru a alchimiza materia și a înmulți aurul Pământului. Cu siguranță, Aurul se referă la talanții cu care zeii, prin om, înnobilează lutul, materia, cu spiritul lor înalt, ceresc, de pe Planeta a Zecea, a desăvârșirii, unind principiul Yin al Pământului cu Yang, al Cerului, dar aducând la lucru și forțele saturniene ale distrugerii și refacerii, ca lege a echilibrului în Univers.
Înmulțirea Aurului, deci a spiritului, alchimizarea, adică spiritualizarea, aduce omului o mult mai bună înțelegere despre relația lui cu materia, cu energiile înconjurătoare și cu Divinitatea, ființa supremă, Spiritul Universal. Cu siguranță, dezvoltarea spiritului este strâns legată de controlul energiilor vitale, deci de autocontrol.
În școlile antice, omul, aflat în centrul studiului și al preocupărilor, trebuia să-și dezvolte prin autocontrol, toate funcțiile care să îl conducă spre o ființă superioară, capabilă de acțiune, curaj, onestitate și cunoaștere, pentru slava Vieții și a Cerului.
Sumerienii știau că traseul vital traversează trei corpuri, fizic, energetic și spiritual, ceea ce ne face să ne manifestăm diferit, ca persoană (efemeră), ca ființă (eternă) și ca mediator (moderator) între cele două, dezvoltând trei tipuri de manifestări energetice, instinctual sexual, foarte respectat de antici ca principiu al procreerii și fertilității, al doilea, afectiv sufletesc și, al treilea, rațional mental. În filosofia, duhul sau fiziologia organismului, ei înțelegeau că sexualitatea trebuie privită ca un izvor de energie menit să facă legătura între zonele primare ale ființei, Hecata și cele medii, afectiv sentimentale, grădinile Paradisului, ajungând la dimensiunea superioară, mentală, de natură superumană sau angelică, de unde au coborât Anu și Ki, primii îngeri, Cerul.
Poate, de aceea, poezia, cuvânt încărcat cu atâtea înțelesuri, este unghiul din capătul lucrurilor, iubirea însăși, lăsată de îngeri să unească Cerul cu Pământul, plânsetul, jindul după fuzionarea întregului, punând două motoare în mișcare, iubirea și ura, pentru a se face apoi saltul spre gândirea creatoare, transformarea afectului în rațiune și așezarea pe linia de mijloc, a non atașamentului și a ființării în gândirea Lui Dumnezeu, cu înțelegerea că tot ceea ce se naște trebuie să moară și că toate cercurile trebuie închise.
Să închid și eu pagina, geometric, cu mulțumiri…
Ecaterina PETRESCU BOTONCEA este medic la Spitalul Judeţean din Târgovişte, a scris 13 cărţi, e o autoare de succes și spune că a tânjit după marea medicină, după o lume în care frecvenţa minunilor e mai mare…