24 ianuarie… Persistența în spațiul public a posibilelor scenarii care privesc Republica Moldova, dublată de apariția unor informații referitoare la vulnerabilități ale României în arealul maritim, mă determină să revin asupra subiectului. Cu atât mai mult cu cât intervenția președintelui Volodimir Zelenski la Davos a introdus un element disonant, criticând simultan ambiguitățile angajamentului american și ezitările europene. Această critică – asemenea reluării recurente a temei moldovenești – se inserează într-un context marcat nu de escaladarea conflictului din Ucraina, ci de o tentativă tot mai evidentă de limitare și compartimentare a acestuia de către actorii direct interesați, îndeosebi SUA şi Federaţia Rusă dar şi de unele puteri europene. Într-un asemenea cadru, devine legitimă întrebarea asupra surselor care alimentează anumiți analiști și observatori ai societății civile cu expertiză pe spațiul estic cu scenarii privind Republica Moldova. Le putem destul de bine intui… Ceea ce este sigur este că aceste idei lansate în spațiul public nu au legătură nici cu interesul strategic al statului român, nici cu imperativele reale de securitate ale Republicii Moldova şi nici cu sentimentele noastre istorice legitime. Ele țin, mai degrabă, de instrumentarea unui spațiu ajuns la periferia marilor interese occidentale, și în special americane – un spațiu tratat nu ca subiect geopolitic autonom, ci ca variabilă secundară într-o ecuație strategică mai largă. Se știe că periferiile riscă, în astfel de contexte, să devină spații de proiecție ale unor interese externe, iar consecințele pot fi dramatice pentru populațiile locale, care ajung să suporte costurile unor jocuri strategice decise în altă parte.
*
25 ianuarie… Cancelarul Merz a fost la Roma cu un obiectiv precis: conturarea unei tabere euro-atlantice distincte, diferită de postura confruntațională promovată de Franța și de Canada. Este dialogul dintre două națiuni exportatoare care nu își pot permite luxul unei rupturi strategice cu Statele Unite. Spre deosebire de Paris, Berlinul pare să fi înțeles, în cele din urmă, realitatea raporturilor de forță: nu există alternativă viabilă în afara înscrierii în dinamica lansată de Washington. Germania a oferit deja un semnal retrăgându-și soldații din Groenlanda imediat ce Donald Trump a amenințat cu tarife vamale mai ridicate.
*
29 ianuarie… Un profesor de psihologie clinică şi psihoterapie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca s-a gândit, cu câțiva ani în urmă, să meargă pe urmele lui D.D. Drăghicescu și a lui Constantin Rădulescu-Motru și să scrie un studiu despre psihologia poporului român. Potrivit domniei sale, clasa politică românească are două trăsături fundamentale: dorința de putere și cinismul. Am găsit însă, în Geografia universală a francezului (de origine daneză) Victor Adolphe Malte-Brun, publicată pe la 1856, următoarele considerații în legătură cu elitele politico-sociale ale „valahilor și moldovenilor”: sunt „arogante și dure față de supușii lor, viclene și tenace în urmărirea propriilor avantaje, foarte suspicioase și răzbunătoare și mai fudule decât turcii înșiși”.
*
29 ianuarie… Un sfat celor tineri… Ziarul Gândul a publicat, în anii trecuți, un interviu cu un consilier în orientare profesională, legat de ceea ce trebuie să facă tinerii pentru a-și găsi un loc de muncă. Cred însă că problema de fond nu este ceea ce trebuie să facă tinerii. Eu îi sfătuiesc pe cei mai tineri să își trimită CV-urile la secretariatele partidelor politice. Să o facă spontan și să le ceară să fie angajați. Partidele politice au blocat funcția publică și au politizat-o, tot ele au viciat procesul de recrutare în companiile private pentru că, nu-i așa, ai câștig în măsura în care faci afaceri cu statul. Îi mai sfătuiesc pe tineri să ceara partidelor politice atunci când își trimit dosarul de recrutare și o scrisoare prin care să îi roage pe liderii organizațiilor de partid să își retragă rudele, amantele și acoliții din instituțiile publice, să îi pună să se ocupe de afacerile personale și să lase locul tinerilor a căror speranță moare pe zi ce trece.
Ștefan POPESCU este doctor în istorie la Sorbona, un foarte cunoscut analist politic și, desigur, absolvent de CARABELLĂ târgovișteană…
Facebook
WhatsApp
TikTok
