27 septembrie… „Revenire a lui Trump în privința Ucrainei”… Putem să fim puțin raționali și analitici? Nu știu câte piruete de limbaj trebuie să fac în spațiul public pentru a afirma contrariul și a respinge iluziile pe care le vehiculam zi de zi și seară de seară! Iată comentariul lui Donald Tusk: „Președintele Trump a declarat că Ucraina ar putea, cu sprijinul Uniunii Europene, să-și recupereze întreg teritoriul. Acest optimism surprinzător ascunde promisiunea unei reduceri a implicării americane și a unui transfer al responsabilității pentru încheierea războiului către Europa. Mai bine adevărul decât iluzia”.
*
27 septembrie… Vizita președintelui Erdoğan la Casa Albă… În România servim publicului aspecte exterioare – gafa lui Trump reparată de aranjarea scaunului – iar nu substanța. Turcia este marea putere regională căreia SUA îi vor delega responsabilitățile în Marea Neagră și în Africa de Nord și Sahel. Turcia nu este străină de negocierile dintre Damasc și Tel Aviv. Noi, în schimb, nu mergem încă la Ankara. Poate că e chiar mai bine. Cine să discute cu inteligenta sclipitoare care ocupă funcția de ministru de externe, Hakan Fidan? Trebuie să ai capacitatea intelectuală să ieși din punctajul MAE. Și să propunem ce Turciei? Și cu ce mesaj să mergem la Ankara? Pentru că, atenție, Turcia a blocat inițiative românești de întărire a prezenței NATO în Marea Neagră. Observ, însă, inițiative diplomatice construite la sud de România, pe aliniamentul Ankara-Budapesta, Ankara-Roma. Trilaterala România-Ucraina-Moldova e utilă, dar e pe teren mișcător. Nu poate fi singura inițiativă regională a României.
*
29 septembrie… Republica Moldova se aseamănă cu o planetă prinsă între două câmpuri magnetice: Uniunea Europeană și Federația Rusă. Scrutinul legislativ din 28 septembrie a confirmat predominanța atracției europene, tradusă prin victoria netă a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Un succes ce nu se explică doar prin dinamica campaniei, capabilă să genereze elan popular, ci și printr-o arhitectură subtilă în care se regăsesc atât impasul Moscovei de a bloca accesul Ucrainei la Marea Neagră și la Dunăre, cât și convergența strategică dintre București și Kiev. Mai multe în editorialul pe care l-am semnat în Gândul… Pentru România, Republica Moldova nu este un dosar extern oarecare. Legăturile istorice, prezența unui număr mare de cetățeni cu pașaport românesc și încărcătura strategică fac imposibilă neutralitatea. Așa cum s-a văzut la alegerile prezidențiale românești, Chişinăul intră în ecuația politică de la București. În acest context, PAS a reușit să se impună drept interlocutor privilegiat, marginalizând alte formațiuni pro-europene, și a câștigat totodată statutul de partener exclusiv și pentru Bruxelles. Victoria din 28 septembrie este, astfel, și un succes pentru Uniunea Europeană, care poate prezenta Republica Moldova drept exemplu al puterii sale de atracție, în pofida problemelor interne, într-o țară în care Moscova dispune încă de pârghii.
*
1 octombrie… Aseară, la Agenda Globală, pe frecvențele Radio România Actualități, am fost întrebat pe subiectul rachetelor Tomahawk pentru Ucraina. Întrebarea era dacă acestea vor constitui un game changer. Din păcate, iarăși voi dezamăgi pe mulți, dar nu mă pot înscrie în corul celor care desfac sticla de șampanie. De ce? Pentru că nu mă pot agăța de iluzii. Vicepreședintele Statelor Unite a declarat pe Fox New, în 28 septembrie, că țara sa ia în considerare o asemenea opțiune. Deci nu ne aflăm în fața unei decizii. De unde pot fi lansate formidabilele rachete? De pe distrugătoare, de pe submarinele clasa Ohio și Los Angeles… Are Ucraina asemenea capacități? Nu… Există bateriile Typhon, la sol, dezvoltate recent și operaționale în cadrul armatei americane, numai două. O a treia este in curs de operaționalizare. În plus, pentru transportul unei baterii se folosește un avion C-17. Asta înseamnă că sunt mari și vulnerabile. Dar când ai numai câteva exemplare, este greu de crezut că le vei da Ucrainei. Geografia exporturilor de Tomahawk spune și ea ceva, cu privire la voința SUA de a pune la dispoziția unor țări folosirea unei tehnologii sensibile. Țările care poseda sunt: Marea Britanie, Australia, Japonia și Danemarca. Potrivit surselor publice, armata SUA mai are în stoc 4000 de astfel de rachete. Stocul a scăzut după ce au risipit destule asupra rebelilor houthi. Va fi dispus Pentagonul să vândă europenilor din stoc? Mă îndoiesc… Cu alte cuvinte, pe termen scurt și nici mediu, nu văd cum Ucraina ar putea intra în posesia acestor rachete.
*
1 octombrie… 30 septembrie, 12 ani de când mi-am susținut teza de doctorat la Paris… 4 ore a durat susținerea, în fața unui juriu prezidat de profesorul Georges-Henri Soutou, membru al Academiei Franceze. În fotografia de mai jos, mulțumit de rezultat (Summa cum laude et félicitations du jury à l’unanimité), la ieșirea din aulă, alături de directorul meu de teză, Robert Frank, profesor emerit la Sorbona, unul dintre marii specialiști ai școlii franceze de istorie a relațiilor internaționale…
Ștefan POPESCU este doctor în istorie la Sorbona, un foarte cunoscut analist politic și, desigur, absolvent de CARABELLĂ târgovișteană…